Sonia Kalman

80

În 80 care face legătura între plaja din Lido Adriano
şi Ravenna provincie romană
stau întotdeauna la fereastră
să văd grăsane în costum de baie
şi mucoşi ţinându-le de mână
de parcă nu ar mai exista alte mame pe pământ
aş coborî să le spun
copii eu sunt părintele vostru
m-am îngropat pentru fiecare în parte
şi m-am dezgropat la fiecare şi 52 de minute
ca să prind 80 să mă ducă acasă şi să vă văd în treacăt
fereastra asta e tablou
îmi arată vieţile italienilor
îi văd fără să ştie
lângă mine un negru cu o mistrie
în spate două fete urâte ascultând muzică proastă
în faţă o doamnă în cărucior cu rotile
şi un marocan plătit să împingă la el
e un făcut faptul că eu cobor mereu la farmacie
după o astfel de călătorie am nevoie de un calmant

poezie de Sonia Kalman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea mea îşi cunoaşte sensul numai în condiţiile non-sensului.

Sonia Kalman în Ninsoarea de adio, Pijamaua pufoasă a fost îngropată
Adăugat de Sonia Kalman
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât sânge a curs pentru mine în interiorul oamenilor nu a apucat să curgă nici în timpul celor două războaie mondiale.

Sonia Kalman în Bolnavă, Apa călâie şi facerea lumii
Adăugat de Sonia Kalman
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dowloading

Merg pe uliţă merg merg merg
merg merg merg uite un capac
merg aud un claxon
am intrat în buruieni
Merg prin buruieni merg merg merg
merg merg merg merg iau o floare
merg mi-e cald
dau de asfalt iar
merg puţin pe asfalt merg merg merg
am traversat
am călcat un melc
merg merg merg
opa am ajuns la tine.

poezie de Sonia Kalman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ruşine

Se făceau cercuri concentrice în tâmple
aş fi urlat atunci la primul sărut biografia lui Arhimede
îmi lipseşti iar sentimentul ăsta este asemănător
pierderii degetului inelar
într-un accident banal de muncă dintr-o fabrică de mobilă
din provincie
mă ustură cerul gurii de ruşinea ta
mă sperie tutunul şi foile A4 de jalea ta
iubitule.

poezie de Sonia Kalman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

fericire

Fericirea? Păi fericirea e microbul ce îi molipseşte pe cei săraci cu duhul şi îi ocoleşte pe cei norocoşi, adică intelectualii. Viaţa pentru aceştia nu are niciun sens tocmai pentru că o privesc aşa cunoscători. Dacă un copil primeşte o jucărie plăcerea şi frumuseţea obiectului rămâne intactă până când copilul îi învaţă mecanismele pe de rost.

definiţie de Sonia Kalman în Ninsoarea de adio
Adăugat de Sonia Kalman
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întreb

Aşează-ţi monotonia lângă sânul meu
s-auzi cum bate iarba în altă iarbă
nicicând un fir de păr n-a fost stors de culoare
de parcă acesta ar fi neimportant
ori prea bătrân ori prea golit de substanţă
arzând hâtru a gingăşie anul îşi culege plasma
şi o pune pe cântar am mai tăcut o dată
Aşează-ţi pudoarea deasupra ghindelor
să simţi cum sunt pătrate
un cal din rumeguş atârnă de o mână
pe care nu o cunoaşte suficient de bine
Întreb de plictiseală
Cine a pus laptele în capră
oul în găină
şi pe mine în această viaţă şi nu alta

poezie de Sonia Kalman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ceva vreme bărbaţii

De ceva vreme bărbaţii tac niciunul nu vorbeşte
despre dragoste meteo sau parastase
trec cuminţi traversează strada
zâmbesc
de ceva vreme te vor minim o noapte
maxim o noapte şi o dimineaţă
păcatul frumuseţii se plăteşte scump
dintotdeauna
în faţa lui intelectul se ascunde ca un copil
văzând în depărtare o sperietoare
Dumnezeu a făcut bărbatul puternic
minciună
el a făcut bărbatul ca fiind cea din urmă specie
în sine este un animal tardiv
până şi muntele e mai bătrân decât el
bărbatul
de ceva vreme muşcă din femei şi înghite nemestecând
tocmai de aceea nu le ştie
cu adevărat
gustul.

poezie de Sonia Kalman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Bolnavă

Foarte rar sufăr de un simptom ciudat: mă apucă dorul
papucii cu puf, camera, blocul, pământul îmi rămân mici
pe cântarul de la IML inima îmi atârnă mai multişor
şi dispar toate cuvintele din dicţionarul de pe masă

Arar privesc pe net femei care zâmbesc de pe profilul tău
melodiile de dragoste pe care le distribui încep să doară
îmi pulsează degetul să te blocheze în viaţa mea virtuală
şi prieteni de-ai tăi îmi scriu adesea onorându-mi feminitatea

Din când în când mă îmbolnăvesc de-a dreptul de tine
boală fără nume, medicamente sau medici specializaţi
nevoită să o ascund de toţi cei care mi se declară prieteni
de teama de a nu mă interna la vreun ospiciu în care să mor

Bolnavă de dragostea pe care ţi-am purtat-o fără să te anunţ
strada mă conduce înspre crematoriul meu intim
care are doi ochi, două picioare, două femei deodată
şi care este făurit numai şi numai după chipul şi asemănarea ta

poezie de Sonia Kalman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Domnului P

fumai Kent cu o buză în cer şi una în pământ
îmbrăcat în piele gata să devorezi femeia blondă
care eram pe atunci domnule P mă întorceai
pe toate părţile punându-mi întrebări stupide
de parcă niciunul dintre noi nu ar fi ştiut
dacă nu intuit măcar că urma să facem carnal
ceea ce făcea ploaia când atingea pământul
domnule P atât te rog şi pe urmă închid apelul
nu mai spune tuturor că tu m-ai reparat
că nu eram o stricată precum toate gagicile tale
de înainte sau de după sau de acum
pe care le agăţai plătindu-le un suc în oraş
domnului P îi scriu acest poem fără valoare
doar pentru a-l ruga să tacă mai puţin
şi să iubească mai mult dacă se poate măcar acum
când suntem târzii şi anoşti el tot fumând
eu tot blondă el tot cu o buză în cer şi una în pământ
eu tot cu haine băieţeşti şi rânjind a speranţă
ah dragul meu domn P închid acum mă sună soţul
dar ne întâlnim tot la Metal Jack în seara de folk

[...] Citeşte tot

poezie de Sonia Kalman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!