Petronela Slavu

Dilemă

Spre individul ce se-neacă
Mă-ndrept grăbit, dar oscilez,
Căci nu ştiu: să-i întind o cracă,
Să-l scot din lac, sau să-l filmez?...

epigramă de Petronela Slavu din revista Cugetul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubitele unui Don Juan

Iubitele îi sunt frumoase tare,
Statui cioplite-n marmură, cu dalta,
Femei cochete, dulci, seducătoare
Şi una mai gravidă decât alta!

epigramă de Petronela Slavu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Probleme în cuplu

De-o vreme, nu s-au întâlnit deloc,
Deşi-ntre ei nu-i o distanţă mare,
Ci doar aşa, de câteva picioare...
(Picioarele vecinelor din bloc!)

epigramă de Petronela Slavu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul victimelor din minerit

Îşi descleştează falca de cărbune,
Ademenind în ea, hulpava mină,
Orfanii de noroc şi de lumină,
Pe care-atât de fragezi îi răpune.

În galerii, ajunse gropi comune,
S-au înfrăţit cu iadul, fără vină,
Să-şi ia o pâine neagră, pentru cină,
Din leafa cu miros de-ngropăciune.

Când liniştea se spintecă, afară,
Vuieşte-n noi un murmur abisal
Ce-acoperă şi marşul de fanfară,

Iar soarta, la al vieţii madrigal,
În Valea Jiului a câta oară!
Adaugă un nou acord final...

sonet de Petronela Slavu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Puişorii şi oul de Paşti

– Piu! Piu! Piu! Ce ou ciudat,
Are flori, e colorat!
Zise uluit un pui,
Către frăţiorii lui.
Iar aceştia au venit
Şi, miraţi, au piuit:
– Ou cu flori eu n-am văzut!
Mama noastră l-a făcut?
– E un ou adevărat
Sau e unul fermecat?
– Dacă nu cumva mă-nşel,
E un puişor în el!

– Ce-i atâta gălăgie?
Dragii mei, oricine ştie
Că nu e un ou vrăjit,
Însă e deosebit,
N-are pui în coaja sa,
Nu eu l-am ornat aşa!
(Spuse cloşca amuzată.)

[...] Citeşte tot

poezie pentru copii de Petronela Slavu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fabula păduchelui parvenit

Prin ce-ntâmplare a ajuns în cocul
Domniţei X, e greu de precizat,
Dar a-nceput să exploreze locul
Şi-nţelegând că-i sus, s-a bucurat,
Căci el, un biet păduche prăpădit,
Era la înălţimea mult visată
Şi, dacă tot e sus, ce s-a gândit?
Că n-ar fi rău să-l vadă lumea toată.
Din părul des, el a ieşit pe gât,
Spre tâmplă, a urcat încetişor
Şi, fără mult efort, numaidecât,
În frunte s-a oprit, învingător.

Morala e o lecţie de viaţă,
Căci şi-ntre oameni observăm, ades,
Atâţia parveniţi ce se cocoaţă
Şi care, ca păduchii,-n frunte, ies!

fabulă de Petronela Slavu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

La ananghie

Mergând de unul singur, pe islaz,
Un şoricel a încercat să treacă
Pe sub un gard şi-a dat de un necaz:
Alunecă-ntr-o balegă de vacă.

Simţind că-ncepe-ncet să se scufunde,
Credea că nu mai are cum să scape
Dar i-a zărit, venind de nu ştiu unde,
Pe-amicii lui, atâta de aproape.

Se aştepta sărmanul şoricel
Ca ei, grăbiţi, să pună cot la cot,
Spre a-l salva, dar au păşit pe el
Şi l-au băgat, în balegă, de tot.

Morala e uşor de sesizat:
Când dai de un necaz, acela care
Eşti sigur că te scoate din rahat,
De multe ori, te bagă şi mai tare.

poezie de Petronela Slavu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre însămânţări

Un cal şi-o iapă - tânără pereche -
Întorşi, epuizaţi, de la arat,
Stăteau de vorbă, lângă şura veche:
"Să-ţi spun, iubite, ce s-a întâmplat!

Stăpâna, în grădina de acasă,
A vrut să pună-un strat de pătrunjei
Şi-a presărat, frumos, sămânţă-aleasă,
Primită-n dar, de la vecinul ei.

Dar, după zece zile, în grădină,
În loc de pătrunjel, crescu mărar.
Desigur că sămânţa e de vină,
Ce semeni, iese la iveală, clar!"

Şi calul uluit privea ceacâr,
În timp ce asculta povestea spusă
De iapa ce-i născuse un... catâr.
Morala care-i? Poate fi dedusă!...

fabulă de Petronela Slavu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Uşa de biserică

O uşă din stejar, frumos sculptată,
Nici nu mai ştiu prin ce împrejurare,
Ajunse, la biserică, montată
Şi-ntâmpină creştinii, la intrare.

E mândră, nu-i mai pasă de nimic,
Dar uită uşa mare şi de lemn
C-a fost cândva... (Mai bine nu vă zic,
Oricum, trecutul ei nu este demn!)

Acuma, toată ziua dă din clanţă,
Spunând că e spăşită şi-are-un rost,
Priveşte-n jurul ei cu nonşalanţă
Şi nu-şi mai aminteşte cine-a fost.

Morala:

În viaţă-i important să meditezi
La faptele greşite din trecut...
Când uşă de biserică te crezi,

[...] Citeşte tot

fabulă de Petronela Slavu din revista Cugetul
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea ca un roman

Prologul este cam aşa:
Se întâlnesc un el şi-o ea,
Atraşi de-un zâmbet, de-o privire,
Şoptind cuvinte de iubire.
În timp, se-ndrăgostesc şi-apoi
Continuă povestea-n doi.
Capitolul de început,
Atât de tandru şi plăcut,
Se termină cam repejor
Şi-n următorul câte-un nor
Răzleţ, din când în când, apare,
Apoi, o vreme, iar e soare
Şi, astfel, paginile toate
Sunt, câteodată, presărate
Nu doar cu dulci poveşti de-amor,
Ci şi cu lacrimi, şi cu dor.
În epilog, sunt doi iubiţi
Ce merg, de mână, fericiţi
Sau, alteori, ca prin miraj,
Rămâne-un singur personaj

[...] Citeşte tot

poezie de Petronela Slavu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!