Ovidiu Scridon

Muzica vine din cer

Muzica vine din cer,
Armonia cântecului străbate sufletul tău încercat,
Zorile fericirii îţi smulg bucurii uitate,
Ritmul cadenţat al grijilor inutile se pierde-n asfinţit.

Noaptea-ţi îmbrăţişează genele adormite,
Visul este acum stăpân peste toată existenţa ta.

Undeva sus, stelele lucrează peste program;
Partituri aglomerate,
Arpegii, metrici, sunete,
Game, note, contrapuncte,
Toate aşezate
Într-un algoritm matematic
Perfect.

În cele din urmă,
Din nevoia de frumos,
Din dragoste,
Din dăruire,

[...] Citeşte tot

poezie de Ovidiu Scridon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lumea mea perfectă

Într-o lume perfectă,
Noi doi am fi aproape,
Paşii noştri şi-ar dansa mersul
În acelaşi metru pătrat.
Într-o lume perfectă
Aş adormi în fiecare noapte
Îmbrăţişându-ţi căldura,
Ca două linguriţe simetrice,
Aşezate perfect, în acelaşi sertar.

Într-o lume perfectă
N-am cunoaşte neliniştea ori uitarea,
N-am căuta fericirea în locuri îndepărtate,
Cu orice preţ pe insule exotice.
Într-o lume perfectă, am şti că Paradisul
Este acolo unde simţi Iubirea.

Într-o lume perfectă,
Lumea ta şi lumea mea,
Ar fi lumea noastră.

[...] Citeşte tot

poezie de Ovidiu Scridon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce este Fericirea?

M-am întrebat ades ce este fericirea,
Cum e să dai din braţe şi să zbori,
Cum e să simţi în fiecare por Iubirea,
Şi sufletul să-l ai plin de comori.

Şi-am căutat mereu, neobosit, răspuns,
În zâmbete, în primăveri şi în priviri,
Adesea mi s-a spus că banii sunt de-ajuns
Şi bogăţiile îţi pot aduce împliniri.

Şi-am rătăcit prin bucurii fragile uneori,
Am risipit Iubirea şi am gustat din plin succesul,
Am colindat Pământul, iluzii în culori,
Dar toate-acestea nu mi-au dat spre Fericire-accesul.

Azi o minune îmi zâmbeşte neîncetat,
Copilul meu îmi defineşte strălucirea;
Şi nu există sentiment mai important
Şi simt cu toată fiinţa că asta-i FERICIREA!

poezie de Ovidiu Scridon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acesta sunt eu

Am strâns nişte ani fără prea multe patimi,
Am visat, am sperat şi-am iubit,
Deseori fericit, dar am vărsat şi lacrimi,
Multă dragoste am risipit.

Am intrat mereu pe uşa din faţă,
N-am furat şi n-am linguşit,
Suferinţă, durere, le-am făcut mereu faţă,
Nici când pierzi, jocul nu e sfârşit.

N-am fost cel mai frumos ori cel mai deştept,
Dar sunt loial şi-mpresionat de modestie,
Privesc oamenii-n ochi, răbdător şi drept
Şi mă feresc cât pot de prostie.

Bogăţiile mele le port cu mine,
În oglinzi mă privesc cu respect,
Bunul simţ cred că-mi stă cel mai bine,
Sinceritatea mi-o asum ca pe-un defect.

[...] Citeşte tot

poezie de Ovidiu Scridon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu ce-ai făcut astăzi?

Tu ce-ai făcut astăzi?
Paşii te-au purtat prin locuri însorite?
Ai văzut lumina?... ai simţit-o?
Ai lăsat îmbrăţişarea Soarelui să te cuprindă?
Ai privit oamenii-n ochi cu seninătate?
Ai lăsat adevărul să evadeze
Din încleştarea gândurilor tale?
Ai simţit bucuria clipei, firescul emoţiilor,
Naivitatea copilului care-ai fost?
Ai dăruit dragoste, iubire?
Ai trecut mai departe cu capul sus,
De încruntările şi răutăţile semenilor supăraţi?
Ai salvat lumea cu un zâmbet?
Te-ndrepţi spre dormitor cu pace-n suflet?

Ori ai alergat prin tunetul întunecat al ploii,
Te-ai speriat de fulgerele orbitoare,
Ai simţit până la piele stropii reci,
Te-ai folosit de bunătatea oamenilor
Ca de-un paratrăsnet

[...] Citeşte tot

poezie de Ovidiu Scridon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu ce-ai făcut astăzi?

Tu ce-ai făcut astăzi?
Paşii te-au purtat prin locuri însorite?
Ai văzut lumina?... ai simţit-o?
Ai lăsat îmbrăţişarea Soarelui să te cuprindă?
Ai privit oamenii-n ochi cu seninătate?
Ai lăsat adevărul să evadeze
Din încleştarea gândurilor tale?
Ai simţit bucuria clipei, firescul emoţiilor,
Naivitatea copilului care-ai fost?
Ai dăruit dragoste, iubire?
Ai trecut mai departe cu capul sus,
De încruntările şi răutăţile semenilor supăraţi?
Ai salvat lumea cu un zâmbet?
Te-ndrepţi spre dormitor cu pace-n suflet?

Ori ai alergat prin tunetul întunecat al ploii,
Te-ai speriat de fulgerele orbitoare,
Ai simţit până la piele stropii reci,
Te-ai folosit de bunătatea oamenilor
Ca de-un paratrăsnet

[...] Citeşte tot

poezie de Ovidiu Scridon din Tu ce-ai făcut astăzi?
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

O lume de roboţi

Trăiesc într-o lume plină de roboţi,
Programaţi de acelaşi soft,
A căror existenţă este total dependentă
De gadgeturi,
De universul rece al tehnologiei,
O lume-n care inteligenţa artificială deţine controlul,
Şi-n care căldura umană se pierde-n "like-uri", "sms-uri",
Prietenii şi interacţiuni virtuale.

Cerneala, tuşul, instrumentele de scris
Au primit un şut în fund de la tastaturile performante,
De la touch screen-uri şi comenzile vocale.

Emoţia dragostei
Nu se mai măsoară în bătăile inimii,
Ci-n conturi, cifre, impresii materiale ori coduri de bare.
Şoaptele pline de tandreţe
Nu se mai spun în parcuri ori în îmbrăţişarea unui dans.
Ele se scriu pe mess, WhatsApp, twitter ori instagram.
Sintagma "a face dragoste" este desuetă;

[...] Citeşte tot

poezie de Ovidiu Scridon
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!