Mihaela Banu

Iubire de-o noapte...

Deschide fereastra încet, dragul meu,
În noaptea aceasta târzie!
Pe pervaz e un fluture, sufletul meu,
Ţi-l trimit în dar numai ţie.
Sufletului meu fă-i din palme căuş,
Încălzeşte-l, suflându-i iubire.
Tristeţea din mine, ce are culcuş,
Să rămână pe veci amintire.
Pe aripi să-i pui pufuri moi de sărut,
Alintări şi iubire de-o noapte.
Tresărind de plăcere, mi s-a părut
C-aştepta tremurând şi-alte şoapte.
În zorii de zi să nu-l scapi din cauş
Să zboare în lumină departe.
Cu aripile lui firave, de pluş,
Se află-n pericol de moarte.
În noapte trimisu-ţi-am gândul ştrengar,
Vesmântat în strai fin de himeră.
La ziuă şi visu-mi murit-a-n zadar;
Viaţa fluturelui e efemeră...

poezie de Mihaela Banu din Ne învârtim în cercul vieţii (2012)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prea şubredă zidire ...

Privesc uimit cum peste zare cerul,
Ploaia şi soarele, precum dulgherul,
Au ridicat într-o clipată-o punte
Din lucruri de nimic, cât mai mărunte.
Aş rătăci pe podul de culoare,
Sperând să te-ntâlnesc din întâmplare.
Să te sărut cu patimă, femeie,
Te-aş aştepta pe punţi de curcubee.
Printre fuioare de culori ce urcă,
Vom azvârli veşminte ce ne-ncurcă.
Ne vom iubi, ca flacări vii pe ruguri,
Storşi de puteri, ca boabe-n vin de struguri.
Învăluiţi în mantii de fiori,
Mijlocul să ţi-l strâng în brâu de flori,
S-atingem împreună 'nalţii nori.
Dar puntea mea-i prea şubredă zidire.
Întinsă peste boltă cu grăbire,
Un nor hain, parcă din alt tărâm,
Mi-a prăbuşit-o jos, pe caldarâm...

poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Zăbrelind zadarnic zborul (2014)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lucrul să-mi duc la sfârşit ...

Vin cuvintele grămadă,
Gătite ca de paradă
Şi de nu le iau în seamă,
Îmi zic, printre dinţi, de mamă.
Unul cu priviri mioape,
Mi-a lăsat strofele şchioape.
Altul ce din file-mi cade,
Îmi vorbeşte în şarade.
Unul mic, monosilabic,
Şovăind impardonabil,
Nu vrea să stea pe hârtie
Şi se duce pe pustie.
Altul sterp şi nesfârşit,
Stând pe-o filă lăfăit,
Nonşalant a chicotit.
Cum încerc s-adun destule,
Îmi vin cele somnambule
Pe care, cum nu-s deştepte,
Le înlătur ca inepte.
Cele bune, naiba ştie!

[...] Citeşte tot

poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Harul versurilor mute

Harul versurilor mute,
Pe căi de ele ştiute,
Muzele îl picurară
Drept la mine-n călimară.
În cerneală-albastră tocul
Şi-a-nrădăcinat norocul,
Păşind pe-ale cărţii pagini,
Nelăsându-le-n paragini.
Şi-alte patru ursitoare,
Adunate-n şezătoare,
Mi-au pus în mână condeiul,
Florile de crin şi teiul
Şi vorbe nenumărate,
Să le-ntorc pe feţe toate.
Rimele împerecheate
Se avântă deşucheate,
Îmboldindu-mi mintea iute
Vers cu vers să se sărute.
Contopite-n poezie
Aşteptau de-o veşnicie,

[...] Citeşte tot

poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Te du! ...

Mă-mpiedic la tot pasul de ispită.
Mănânc cu tine din aceeaşi pită,
Sau uneori am împărţit pomana,
Mânat de necuratul sau satana.
Eşti mic, insidios, dar de temut.
Unii ţi-au zis pe nume Belzebuth,
Ori Scaraoschi, tartor în infern,
Călău peste păcatul cel etern.
Uciga-l Toaca ţi se potriveşte.
Să pieri în faţa crucii cât zici peşte!
Bătrân, asiduu diavol, aghiuţ
Tămâia din cadelniţi nu te cruţă.
De naiba-ţi zice, demon eşti sau drac,
Te-i duce până-n iad de-a berbeleac.
Să arzi mocnit, cu focul sub cazan,
În lumea ta de smoală şi catran.
Oricum te-o fi chemat sau te-o chema,
Lucrarea ta în veci s-o destrăma.
Să pieri afurisită arătare!
Te du vârtej, cu coada-ntre picioare!

poezie de Mihaela Banu din Ne învârtim în cercul vieţii (2012)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parfum ...

Parfumul florilor de tei
Stârneşte dulci fiori de dor.
Tu, cea mai dragă-ntre femei,
Le răspândeşti mireasma lor.
La sânul tău capul de-l pun,
Sunt îmbătat de-al lor parfum.
Nu pot nimica să-ţi mai spun;
S-adorm la pieptu-ţi nicidecum.
Asemeni unui elixir
Din florile de tei scornit,
Aş vrea să-l beau şi să-l respir,
Să fiu, aş vrea, mereu iubit.
Dar cum şi florile de tei
Se scutur' veştede-n noroi,
Tu, cea mai dulce-ntre femei,
Vei răspândi parfumuri noi.
Parfum cu iz seducător,
De trandafir şi busuioc,
Menit doar unui alt amor
Ce crezi că-ţi va purta noroc.

[...] Citeşte tot

poezie de Mihaela Banu din Ne învârtim în cercul vieţii (2012)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte de toamnă

Murmură lin vântul, streşini triste plâng,
Lacrimi reci se-adună şi în bălţi se strâng.
Ploaia peste ramuri pică tot mai des,
În şoptiri de ape noi poveşti se ţes,
Cu un înţeles.
Ploaia bate-n geamuri, umbre saltă-n joc
Ce-au cuprins şi luna plină, la mijloc,
Ce cu-a ei lumină, zvânturând grei nori,
Şterge de pe fruntea-i plină de sudori,
Picuri incolori.
Ies prin crăpătura cerului deschis,
Salbe lungi de picuri, cu luciri de vis,
Sărutând pământul care, amorţit,
Readus la viaţă, ochii şi-a clătit,
Ca din somn trezit.
Toată lumea doarme, că e ceas târziu.
Eu privesc prin geamu-mi cerul plumburiu,
Gândul meu pluteşte către tine-n zbor.
Te aştept pătrunsă de tainic fior
Şi mi-e tare dor.

poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trecutele iubiri

Trecutele iubiri, ce fără teamă
Mă prind în jocul lor perfid, mă cheamă,
Şi amintirile ce-s ostenite,
Se zvârcolesc prin rafturi prăfuite.

O, voi iubiri, atât de trecătoare
Voi, raze blânde şi mângâietoare,
Trimise-aţi fost parcă de Dumnezeu
Pentru balsamul sufletului meu!

Tu, inimă, sprintenă căprioară,
Trecutele iubiri te înfioară,
Te sperie noian de sentimente,
Ce fac prăpăd, cât zece regimente.

Dar ţineţi firea şi mergi mai departe,
Din viaţa ta poţi să-ncropeşti de-o carte!
Ţi-a pârjolit sufletul, fără milă,
Făclia amintirilor din filă.

[...] Citeşte tot

poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

A curs un veac

A curs un veac de când un cronicar,
A încrustat isprăvi cu-a lui cerneală,
Şi le-a ascuns în cazna vesperală,
Sperând să le găsească-un muritor.

Stă surghiunit într-un ungher de pod,
Scriind doar la lumina din lucarnă,
Ca adevarul de minciuni să-l cearnă
Scăpându-l de al vremii eşafod.

Cât scârtâie peniţa pe-albe foi,
Păianjenul îi ţine companie
Şi-o bufniţă ce stă pe veresie,
Într-o firidă-n grinda dinapoi.

Răzbesc timid lumini de felinar,
În noaptea zvârcolindu-se-n tenebre
Şi orele, trosnind ca vechi vertebre,
Măsoară viaţa unui cărturar.

[...] Citeşte tot

poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Toamnă arămie ...

Păşim în plină toamnă arămie,
Privind nostalgic către vara scursă.
Pe boltă, sus, veghează Marea Ursă,
Din marea ei de stele străvezie.

Cu trena ei de frunze fără vlagă
Şi cu-al ei voal purtat de vânt în pale,
Pluteşte răvăşită pe-a ei cale,
Cu rodul ei cel copt într-o desagă.

O ploaie rece cade în cărare
Îngreunându-i şi mai mult calvarul.
Cu faţa palidă, cum este varul,
Se roagă de răgaz şi îndurare.

Dar iarna nemiloasă-i suflă-n coaste
Venind din urmă cu-ale ei capricii,
Gonind parcă scăpată din ospicii,
Luând în stăpânire locuri caste.

[...] Citeşte tot

poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Zăbrelind zadarnic zborul (2014)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!