Marin Moscu

O mână întinsă...

O mână întinsă spre Tine, Doamne,
Mă-nalţă din dureri spre plăceri,
Spre lumina de vis, spre iubire,
Spre ieşirea din trecute tăceri.

O mână crescută din bunul pământ,
Cu ierburi, cu pajişte-ntinsă,
Cu munţii ce-au fesuri de brazi,
Vrea rugămintea de mamă atinsă.

Păsări din zbor şi stele din nalt
Să-mi fie prin dânsa aproape în viaţă,
Raiul măreţ pentru copiii copilului om,
S-aducă speranţă, nu tulbure ceaţă.

Mâna-i întinsă, primeşte-o la Tine,
Dăruieşte-i nemuritor împlinire,
Pace în suflet şi nu întunecimi;
Dă-ne o fărâmă din veşnica iubire!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Liliecii

Zborul liliecilor este năucitor,
Briciul sunetului
Alungă copiii.
Mamele blestemă.
Răcoarea plumburie a nopţii
Scoate strigoii
Din hăuri.
Un înger se minunează
Când i-atârnă cheia Raiului
La gât.
Jur că viaţa-i alint
Dacă pot păcăli îngerul
Să descuie poarta.
Sigur
Liliecii cu ochii bulbucaţi
Năvălesc la pomul lăudat.
Ecoul merelor
Mărunţite
Cu briciul dinţilor
Îmi înfruptă duhul.

[...] Citeşte tot

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Strâng liniştea

Strâng liniştea în mintea mea
Ca un zgârcit de pânză rară
Pictată noaptea pe o stea
Şi ziua doar pe-o călimară.

Voi scrie poezii ce muşcă
Veninul morţii încleştate
De-o dinamită pusă-n cuşcă
Pentru idei purificate.

Strâng liniştea-n cuvântul tău,
Popor, robit cu străşnicie
De cei aleşi, crez de dulău
Cu dinţi înfipţi în veşnicie.

Degeaba strâng în mintea mea
Zgârcita linişte din viaţă,
Veninul pune orice stea
Să-şi verse ofu-n marea piaţă.

[...] Citeşte tot

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea mea, ţară frumoasă

Năframa visului din noapte
Ascunde-n nerostite şoapte
Ochii sublimi puşi în steluţe
Cu gust de îngeri şi frăguţe.

Zâmbetul lor e zi lumină
Pe calea dragostei divină,
E calea mea, a ta oricând,
Credinţă-n inimă purtând.

Aici e cuibul nostru,-n piept,
Unde cu doruri te aştept
Uşor să intri, dulce floare,
În pas alert de căprioare.

Acesta-i visul tuturor,
Năframa-i steagul tricolor,
Îl port în inimă-n vecie
Şi îl sculptez în poezie.

[...] Citeşte tot

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Eu te-am iubit, te voi iubi

Eu te-am iubit, te voi iubi
Cât pe pământ vor fi izvoare
Că-n trecere am fost, vom fi
Un freamăt alintat de soare.

Şi inima fi-va poruncă
În mângâieri fără sfârşit
Când pe furiş în ceruri urcă
Destinul nostru infinit.

Mă-ngenunchează deseori
Doar gândul că îmbătrânesc,
Cum tu răsari din miez de flori
Eşti valul prin care vâslesc.

Frumoasă eşti în dulce grai
Şi muză-mi eşti în poezie,
În tine cresc ramuri de nai,
În mine semnul veşniciei.

[...] Citeşte tot

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Flacăra din sânge

În inima iubirii e-nfiletat un bec,
Dumnezeu a dăruit energia cerească,
Un porumbel interior zboară în cerc
Pictând îngeri de speţa omenească.

În exterior lumina are umbra nocturnă,
Sabia vieţii pictată iese din teacă,
Îngerii adună cenuşa crucii în urnă,
Flacăra din sânge cu lacrimi s-o şteargă!

Punct în răsăritul propriului apus

Între răsărit şi îngenuncheatul apus
Creştetul meu desenează un semicerc.

Între apus şi-ndepărtatul răsărit
Umbra mea desenează cercul întreg.

Ce punct e-n răsăritul propriului apus?
Nici duhul Unirii nu are răspuns!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cu tine merg şi-n cer, la Dumnezeu

Cu tine merg şi-n cer, la Dumnezeu,
Să-mi dea îngăduinţă şi putere,
Să ne iubim cu arşiţă mereu,
Să nu mai sting a flăcării plăcere.

Cu tine urc şi crestele de munţi,
Cobor şi-n peşteri doar pentru iubire,
Ne ancorăm cu mii şi mii de punţi
Pentru o dulce, scumpă amintire.

Cu tine sparg oglinzile splendorii
Să intru-n miezul visului dorit,
Cu tine prelungesc unghi la cocorii
Ce sufletul ni-l poartă-n infinit.

Cu tine merg, în sân, la Dumnezeu,
Să ne transpună-n visele de noapte,
Să creşti frumos altoi în trupul meu
Să ai iubirea, rodul de aproape!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ţopăie atotbiruitoare liniştea

Ţopăie atotbiruitoare liniştea
Ciugulind din sângele nostru,
Pastilele transparente ale sănătăţii
Sug esenţa bunului colostru.

Planetele s-ascund în axa nemuririi
Ca lipitorii în visul insomniei,
Oasele albite-n făgaşul din morminte
Ascultă cu tristeţe cântul ciocârliei.

Aş vrea să zbor pe-o mătură umană
Adunând seminţe din versuri şi poveşti,
Să le arunc pe stradă după ploaie,
Să crească-n primăverile cereşti.

Mirifică e forma netedă, carnală
Ce-nfloreşte în noroi pe stradă,
Copiii rotofei se-ntrec în ţopăit,
Şotronul stelelor în braţe să le cadă!

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calea Luminii

Pe Calea Luminii s-aprind lumânări,
Candele cu flacăra spre nalt
Şi ochii noştri parcă-s stele-n rugi
Când mergem la biserica din sat.

Iubirea prinde aripă de ceară,
Crucea ni-i în gând, bătută-n cuie
Prin palmele şi coastele de Sfânt
Ce lumea către dreapta Domnului o suie.

Miroase-a pască şi a cozonac,
Mieii au pierdut visul de ţâţe,
Mama potcoveşte ouăle de zor,
Stelele se macină sub coajă de tărâţe.

Mă-mbogăţesc în îngeri şi-n credinţă
Şi merg pe sfârcul veacului în trap,
La toţi vă spun: "Hristos a înviat!"
La pieptul Lui cu voi vreau să încap

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Spaţii cafenii

Toamna-aduce spaţii cafenii
Florilor cuprinse de culoare,
Le prinde-n coapse şi pe creştet
Eşarfe moi şi moi fulare.

Sunt norocos să am o clamă
Să-ţi prind şi eu o floare-n păr,
Să mă săruţi, să te sărut,
Până cădem în adevăr.

La iarnă o să-ţi pun cojoace
Pe trupul tău pătruns de vis,
De cer, din veşnica iubire
Ce-n primăvară s-a aprins.

Un pas vom face, încă-un pas,
Prin amintirile vârtej
Unde al nostru trandafir
Rămas-a verde pe-un gătej.

[...] Citeşte tot

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!