Lista completă, pagina 43
Cernutul de stele
Unii șlefuiesc stele în singurătatea lor,
Cerul le întinde aripi pentru lungul zbor,
Viața cu săruturi îi primește-n larg
Unde orizontul e-n ochii celui drag.
Fără griji sunt, Doamne, doar o clipă,
Cât iubirea lor, e sub a Ta aripă,
Doresc tristețea să fie-ngenuncheată,
Să fie arsă pe-o nedefinită roată.
Să explodeze în marea lor iubire,
Săruturi, strânsu-n brațe, multa fericire,
Iar la despărțire, în dureros mister,
Să cearnă împreună stelele din cer!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar Amintirile dor când uitarea se-ntinde
Parfum de Decembrie, frumoaso-i imbold,
Copacul iubiri-i rotund și cu rod,
Ascultă, râvnește-mplinirea din rai
Și mărul, ca fruct, în suflet să-l ai.
Eu mușc din poezia zâmbetului tău
Ca amintire, în amintire mi-i greu,
Să știu că șarpele zării desparte poeți
Pictați de Dumnezeu în cord, pe coperți.
Mai știu eu unde, în rai harta-i pusă
Pe-o rană de vraja iubirii străpunsă?
Parfum de Decembrie ușor mă cuprinde,
Amintirile dor când uitarea se-ntinde!...
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mărul din vecini
Când Eva și Adam erau în rai,
Pe frunze de-ntuneric ei cântau din nai,
Șarpele dansa din șolduri pe tulpină
Până-n ziua-n care veniră o vecină.
Eva pizmuitoare se uita atentă
Făcând din ochii ageri câte-o piruetă,
Adam sedus de mărul, vecinii lui, din sân
Dori să se înfrupte, se rugă la Stăpân.
Domnul, o, Preabunul, a încuviințat
Și-Adam fără astâmpăr mereu s-a înfruptat,
De-atunci este zicala că mărul din vecini
Este mai bun la alții chiar dacă are spini!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu nu mai știu...
Eu nu mai știu ce e iubirea,
A trecut zarea printre nori,
S-a subțiat pe plajă lumii
Căzându-i din orbite flori.
Eu nu mai știu ce e durerea
Din clipa neagră-a despărțirii,
Iau dorul ca pe-un tratament
Resuscitând morbul iubirii.
Eu nu mai știu dacă exiști
Sub cerul înecat de aștri,
Nici locul unde ai ascuns
Lumina ochilor albaștri.
Eu nu mai știu ce e iubirea,
Eu nu mai știu ce e durerea,
Eu nu mai știu dacă exiști,
Știu c-a intrat în zbor, tăcerea!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să ne iubim la nesfârșit...
Te presimt ca un miracol,
Îmi râzi în gând, îmi vii în vis,
Îmi spui că fericirea-n doi
E starea care ne-a cuprins.
Presari săruturi peste flori,
Pe facebook mi le pui, iubire,
Mă însoțești oriunde merg,
Ești armonie și mărire.
Eu sunt izvor și-ți sunt speranță,
Un curcubeu de reflectare,
Mai bine-ar fi să fim un zbor
Rotit în cer de-o sărutare.
Să ne schițăm pe-o stea popas,
O contopire pentru-o clipă,
Să ne iubim la nesfârșit
Iluminând fără risipă!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea-i poleită-n fericire
Iubirea-i poleită-n fericire,
Caută-n lumină împlinire,
În soarele ce veșnic a trecut
Inima cu sângele-n sărut.
Și aerul pe care îl respir
Prin porii dorului e mir,
Însemne de aleasă floare
Crescută-n deget de cărare.
Iubirea mea nu e ispită,
E din suflarea Domnului zidită,
Din zorii zorilor de pe pământ
Care ne ridică aripile-n vânt...
Iubirea-i poleită-n fericire,
Înălțarea ei e împlinire
În care-nsângerarea s-a născut
Cu buzele prelinse în sărut.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lacrimi în palme crăpate
Mama sădește lacrimi în palmele-i crăpate,
Din ele cresc cuvinte cu vertebre sparte...
Bazaltul albastru din munți se cerne-n nisip,
Dorul de mamă se vinde-n icoane, ca chip...
Sfinții din noi mor departe de țară, departe,
Tricolorul rămâne în suflet, în pagini de carte...
În sângele fierbinte cresc doruri făr' măsură,
Se-ntoarce orizontul pe-a munților curbură...
La concertul durerii asist cu vertebrele sparte,
Mama sădește lacrimi în palmele-i crăpate...
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea mângâie cuvântul
În ochii mei sălbatici de curiozitate
Pasărea singurătății și-a pierdut zborul,
Sufletul iubirii în arhitectura străveche,
Prin noi gesticulații, renaște fiorul.
Aștept îmbrățișări pe ulițe ascunse
Unde câinii latră luna măreață, rotundă,
Unde săruturile fac șezători la porțile
Satului topit în bucuria profundă.
Uit sincronizarea în zbor de păpădii,
Mirosul tău de stele împlinește-avântul,
Redirecționez în hematii lumina poeziei
Unde iubirea mângâie cuvântul!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nisip de coaste au bărbații
Mă-aplec să-ți nimeresc făptura
Într-un vârtej de flori de soc,
Ca să-mi întorci cu rouă gura,
Să-ți sorb dulceața ei de foc.
Cu mângâieri în chip de fluturi,
Zbor pe coline de povești,
Mai caut să descopăr nurii,
Sămânța fructelor trupești.
Viața noastră fie veșnic
Un dar din raiul întrupat
Sub mucul razelor de sfeșnic
Sclipind în coaste de bărbat.
De-aceea îngeri-n ovații
Pun panaceul unde doare,
Nisip de coaste au bărbații,
Tu, Evă ești nemuritoare!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Grație
Te-am căutat pe aleile vieții plină cu flori
Și am descoperit că ești rarisimă floare,
Mi-ai pus, ca o petală, surâsul în inimă,
Ți-am dăruit, simbolic, o rază de soare.
Mi-ai umplut visul cu farmecul tău,
Mi-ai mângâiat zilele pudrate cu lumină,
Mi-ai potrivit ochelarii la ochi
Ca să văd cum trec, pas cu pas, în rugină.
Acum ne pregătim să mergem împreună
Într-o călătorie fără destinație,
O să lăsăm ochelarii în iarbă copiilor
Să ne petreacă în rouă cu grație.
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Marin Moscu, adresa este:
