Lista completă, pagina 11
Ghinda și stejarul
Cu bunicul în pădure,
Am plecat să caut mure,
Prin hățișurile de rugi
Am găsit un fel de nuci,
Fără striuri, maronii
Și c-un pic de pălării,
Sunt ghindele din stejar
Din care vor crește iar
Alți copaci și mai vânjoși,
Arătoși, mult mai frumoși...
Bunicule, știi ceva,
Eu cred că sunt ghinda, ta!
Așa este dragul meu,
Cerul este Dumnezeu,
Mama îți este pământul,
Viața ta este cuvântul,
În pădurea asta mare
Orice pâine are sare,
De-i amară, sub stejar
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ramura de măslin
Umbra copacului meu
Vâslește deșirat,
Contopește văzduhul
Cu soarele uscat.
Uimirea arde,
Potopul rodește
În miezul de măslină
Ramura crește!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vom fi ce-am fost, doar o făptură
Frumos e sufletul văpaie,
Un orizont în oase pus,
O stea în veșnică iubire,
Un cod al inimii, impus.
Apropierea nu-i o vorbă,
Este-mplinirea noastră pură,
Știind că și în toamna vieții
Vom fi ce-am fost, doar o făptură!
Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fumul amintirii
Toamna, aburește cu rugină tinda,
Ochii se dosesc tainic unde ispita,
Ridurilor noastre, amețește oglinda.
Ceasul biologic pătrunde în mine,
Pe vârful viselor curg sacre rubine,
Plouă cu-aripi de trecute albine.
Beau din priviri hidromelul iubirii,
Se consumă în tânguiri trandafirii
Intrând la iernat în fumul amintirii!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frunza verde
Frunză verde, știu să cânt
Mamei mele pe pământ,
Mi-a dat viață și mă crește,
Mă-ngrijește, mă iubește.
Frunză verde, cântul meu
Vine de la Dumnezeu,
Zâmbet cald, iubire mare,
Mama pentru mine are.
și iar verde, crudă frunză,
Ieri am prins o buburuză,
I-am cântat și-a zburat lent
Mărțișor pe-al mamei piept!
poezie pentru copii de Marin Moscu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lebede în vechi iubiri
Pe-oglinda apelor cu stele
Vântul înoată voinicește
Și peste valurile rebele
Rotunda lună se-mplinește.
Noi sângerăm în colțul gurii
Săruturi mistuite-n dor,
Săpăm la gleznele sculpturii
Un semn de viață-nnoitor.
Pe luciul apei vin să vadă
Minunea faptei și-a mirării
Tăcute lebede, grămadă
Din ascunzișul depărtării.
Se pare că pe-ntins cu stele
Sărutul e ascuns, tăcut,
Doar lebedele-și pun mărgele
La gât, un crez necunoscut.
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Universul vieții
Pe aripa stângă
Aprind lumânarea inimii.
Pe aripa dreaptă
Aprind lumânarea...
Între cele două lumini
Se zbate universul!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crez
Poezia îmi cade în brațe
Și-mi cere-mpăcare:
Metafore-lacrimi,
Sărut-epitet.
Cum poate Gioconda să fie
Pictată în versuri
Pe inima vastă
A unui poet?
poezie de Marin Moscu din Gioconda din versuri (2000)
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iar curg vise...
Iar curg vise, nu-n pustie,
Ne scăldăm în poezie.
Ne uscăm în amintiri,
Găsind rosturi, potriviri.
Semăn perlele-n scoică
Să te simți maică și doică,
Eu mă simt stâlpul de casă,
Vreau să urc zarea mănoasă
Să găsesc izvoarele
Un' se scaldă soarele,
Unde curcubeie noi
Visele urcă în doi!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Floare neuitării
Lacrimile sunt amintiri de lămâie albastră,
Zdrențuite otrăvuri intrate în iubirea noastră,
Aștept târziul să mă ferice sub coaja de pământ
Unde adormirea-i mormânt lângă mormânt.
Te-am iubit cu disperarea patimii iluzorie,
Orgoliul inimii desena pulsuri în vise de glorie,
Acum cercetez trecutul de lămâie-albastră
Și râd la floarea din neuitarea noastră!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Marin Moscu, adresa este: