Lista completă, pagina 13
Sacrosanct
dumnezeu tace din pământ
doar privește printr-o fantă
sacrosanctă
când mirat, când absent
studiind cu acuratețe
mișcările păcatelor prin atmosferă
și carențele spirituale
dumnezeu tace din ape
glisând spre nori ușor
iertându-ne pe rând cu vorbe mute
de bun rămas
în zori
dumnezeu tace din vremuri dispărute
mințind frumos apusul oamenilor
semnând câte o indulgență
pe fumul înserării
pe frunzele din noi
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Geometria infinitului
degetele mele alergau peste tine
în spirale
pe la mijlocul trupului s-au odihnit puțin
ca să privească sărutul
și semnele astrelor
apoi au alunecat înspre coapse
să desăvârșească iubirea
în timp ce dormeai într-o clepsidră
eu am luat formă de lotus,
ți-am desenat apusul pe pielea spatelui
și zodiile în palmă
ca să poți memora geometria infinitului
din noi
când mă aștepți noaptea
pe marginea orizontului
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă mă vei mai iubi
Dacă tu crezi că mă vei mai iubi,
De la toamnă până la cealaltă toamnă,
Poate zilele nu se vor mai grăbi,
Spre-un sfârșit de an, ce mă condamnă.
Dacă tu crezi că mă vei mai iubi,
Până vin frunzele să mă colinde,
Poate nimeni nu va mai deosebi,
Două trupuri ce nu se pot desprinde.
Dacă tu crezi că mă vei mai iubi,
Până va fi coama munților ninsă,
Vino înainte să mă poată zdrobi,
Cavalerii albi din apocalipsă.
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Destinație bizară
aș pleca chiar azi
cu un tren oarecare
spre o destinație necunoscută
bagajul mi-ar fi doar
sufletul gol
și buzunarul plin de iluzii
aș pleca cu fantasma
unui accelerat de noapte
ca un fugar speriat de propria viață
spre orizontul unei regăsiri
mi-ar crea senzația unei finalități
destinul paralel
al liniilor de tren
care par să se întâlnească bizar
într-un punct
ca doi străini
undeva
într-un nesfârșit
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipa
Sunt un aventurier nătâng, încăpățânat,
Care încă mai caută ceva,
Prin desișul nisipurilor
Dintr-o clepsidră,
Printre
Fluviile de secunde care se revarsă tulburi
Într-un abis atemporal.
Întind mâna să mai primesc câte ceva
De la soartă,
De la granița existenței,
Dintre a fi și a nu fi,
Să încetinesc cumva
Destinul tragic al clipei
De la o stea spre altă stea,
Cerșetor de secunde,
Timpul, grația divină,
Clipa.
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Interioare
vreau să fiu singur
să mă închid într-o baladă
de dragoste
să-i explorez interioarele fragile
și tapetele de emoții
vreau să fiu singur
să mă încui într-o baladă
de toamnă
să-i pot evoca picioarele goale
și discrepanțele
de tristețe
vreau să fiu singur
să mă ferec într-o baladă
a tăcerii
să mă zăvorăsc între cei patru pereți
ai sinelui
să-mi pot admira în liniște
inexistența
[...] Citește tot
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ce este omul?
ce este omul?
nisip mișcător,
un bulgăre cosmic cu ochi de lut,
nenumărându-și pașii prin deșert?
ce este omul?
pasăre de vânt,
un fâlfâit de aripi în pustiu?
praful stâncilor bătute de val?
ce este omul?
suvenirul uitat de Dumnezeu
la plecare?
paiața de serviciu
cu ochi de jad
înfruntând mereu apocalipsa
și
alinierea planetelor?
[...] Citește tot
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Amprente pe iriși
nu pot vedea cu un singur ochi
revederea
celălalt mi-a rămas în depărtare
privind
și m-am legat cu un început de tristețe
cum ți se pare acum singurătatea ta
sfâșiată
de păsările monocrome ale tăcerii
când pașii mei lasă amprente adânci
pe iriși
într-o noapte boreală
cu scâncete reci
în loc de cearcăne?
și nu mai sta cu sufletul gol
în mijlocul ploii
de parcă te-ai ruina pe margini
în alb și negru
de atâta dor
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cocorii nu se mai întorc
rândunelele nu se vor mai întoarce.
se vor fi înfipt cu aripile lor
ascuțite într-o avalanșă de iubire,
undeva prin Sudul îndepărtat.
cocorii nu se mai întorc,
am auzit.
se vor fi pierdut printre dafini și
alte mirodenii înmiresmate,
pe undeva,
pe unde destinele nu apun
niciodată.
nici oamenii nu se vor mai întoarce.
am auzit că vor mai pribegi mult timp
în căutarea unui cuib,
rătăcind
de la o depărtare
la alta.
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Licori de vioară
te văd de pe fundul unui pahar
care mereu trebuie umplut cu licori
de vioară,
te zăresc de fiecare dată
într-o spirala a timpului
prin luneta măritoare
a unei sticle
efervescente,
nu pot ajunge la tine
chiar dacă aș sparge
marginea paharului
cu măselele
într-o mie de cuvinte,
tot ar mai rămâne câțiva stropi
de nimicnicie
să mă împotrivesc vremurilor
și pianelor care tot curg,
[...] Citește tot
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Marian Florentin Ursu, adresa este:
