Marcel Vişa

Viaţa la ţară

Să fii nevoit să mergi cu vaca la păscut,
a doua zi după ce te-a părăsit marea iubire
Să o priveşti cât e ziulica de lungă, cum rumegă liniştită,
sau dimpotrivă, dând iama în cocenii vecinului,
iar seara, să bei, singur, laptele călduţ al disperării,
din cana personalizată cu poza voastră
la împlinirea unei luni împreună
Motanii să îşi împletească în jurul picioarelor tale încălţate cu cizme de cauciuc, cozile,
iar celui negru să nu-i mai dai de mâncare,
că poate din vina lui s-a dus cu altul Maricica,
după ce v-a tăiat calea când veneaţi de la bâlci
Să nu-ţi mai ardă de nimic,
doar inima în flăcări să-ţi fie
Să bei spirt la crâşma satului cu Nae a lui Tică şi cu Scrobote a Liei Baciului
"ke de kkt e veatza fără tine tuh" să-i scrii mesaje la foc automat,
iar ea să nu se lase înduplecată
Să mergi seara acasă, pe trei cărări,
pe toate trei să te întâmpine mâţe negre
şi nicio Maricică
"ke veatză bre ke viatză" repeţi într-una

[...] Citeşte tot

poezie de Marcel Vişa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Despre morţi numai de bine

Orice mort ar trebui dezgropat uneori,
încercată resuscitarea lui
O respiraţie gură la gură,
cot la cot,
os la os,
până când, devenit una cu el, te ridici în capul oaselor şi respiri adânc
aer de dincolo
de aer

Orice mort ar trebui vizitat uneori
la cimitir,
întrebat de sănătate,
vaccinat
Fără bancuri proaste cu "noi vrem pământ",
fără cuvântul "pământ" de fapt,
doar despre lună şi stele se poate discuta,
câte în ele şi în Univers

Orice mort are nevoie de iubire,
nu e nicio diferenţă între ceea ce simte el şi ceea ce simţi tu pentru mine

[...] Citeşte tot

poezie de Marcel Vişa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!