Lista completă
Un albatros ce nu se dă răpus
În pragul iernii, sângeră durerea,
Urcată pe o etajeră-n pod,
Lăsând în urma pașilor tăcerea
Pe lemul unde carii nu mai rod.
Scris-am prea mult cutreierând prin soartă
Ca albatroșii cerului înalt,
Făcându-mă poetul ce vă poartă
În versul mort din luna de cobalt.
Azi visele lovind peste picioare,
Cu liniștea din trupu-nlăcrimat,
Îmi sângeră durerea pe covoare
Lăsând în urmă cerul întristat.
Doar nuferii mai înfloresc în suflet,
Mai albi ca versul ultimului gând,
În ei uniți vă văd ca într-un cuget,
În umbletul durerii mele dând.
[...] Citește tot
poezie de Manuela Cerasela Jerlăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi Ne poți propune o poezie de dragoste?
Poema-i poveste și drumul își poartă
Cuvintele mele se-aud din verandă
din restul de aripi tăiate,
uitate în giulgiul curat de olandă
ascuns printre haine purtate.
Trăirea aceasta un murmur de gânduri
alunecă albă pe ramuri
cu pașii de gheață ascunși printre rânduri
în focul ce arde la geamuri.
Din goarnă se-aude cum sună pădurea
pe brazda de stele-nflorită
și-n inima vieții înfige securea
în versul ce-mi este ispită.
Poema-i poveste ce drumul își poartă
pe jarul de noapte și zi
împinsă-n trăirea prea vie din soartă
prin anii albaștri târzii.
poezie de Manuela Cerasela Jerlăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Două mâini și un deget...
O mână a trecut amestecând vise
Peste clipele vieții
Venite să îmi mângâie inima
Cu versul poeziei...
O altă mână de gânduri
A cernut visele mele peste viața clipelor,
Voind să lase poezia în inimă.
Un deget alerga de la stânga la dreapta
Pe fiecare literă fermecată de vise
Aducând la lumină fiecare gând.
Într-o zi m-au strigat toate visele,
Eu de atunci le răspund
Cu un ecou perelung de gânduri,
Amesecând în mirul poeziei, zorii.
În altă zi m-au strigat gândurile
Și le-am răspuns cu glas duios
Pe toate limbile mângâietoare
[...] Citește tot
poezie de Manuela Cerasela Jerlăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Minciuna
Minciuna are aripi fumegânde
La răsărit, la nord, dar și la sud,
La vest și la oricare om pătrunde
În bobul vorbei înflorit ori crud.
Minciuna are talpa zdrențuită
Și poale scurte prinse de genunchi,
Pe care printre vorbe și-le-ntinde,
Apoi le strânge seara în mănunchi.
Minciuna are ifose de doamnă
Și se arată mândră peste tot,
Lăsând în locul părăsit o toamnă
În care adevărul e un ciot.
Ea e unealtă scundă și rotundă,
Și e mai lată ca un topogan,
Pe-acolo vorba rea vrea să pătrundă
Din gura celui care ți-e dușman.
[...] Citește tot
poezie de Manuela Cerasela Jerlăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Manuela Cerasela Jerlăianu, adresa este: