Lista completă
* * *
îmi voi îmbrăca inima vitează și pălăria de paie
și voi pătrunde în vizuina iepurelui, Alice
va fi ultima cădere
în locul pe care ochiul nu-l poate vedea
și timpul nu-l poate cuprinde
am fost mereu atât de mică
dar nimeni nu a văzut reflexia mea din oglindă
și câte minuni am străbătut
ca să pot să fiu tu
poezie de Magdalena Schulman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suflete verzi
mi-e verde sufletul
ascuns în celulele unei tristeți prea dense
visele răsfirate pe sârmă au înghețat
ca un prădător mi-ai aspirat angoasele
așa am putut să-mi văd neliniștile la microscop
să nu plângi, copile,
dacă noaptea îți rămâne în brațe
iar gândurile iau forma inimii
când toate tristețile își vor da mâna
tu vei găsi curcubeul pierdut
poezie de Magdalena Schulman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tandrețe
o să m-adap acolo unde visul a ridicat
ultima redută
unde tinerețile și-au dat mâna pentru a-nfrânge noaptea
voi scutura coșmarurile de pe umeri
ca pe niște pisici negre
și timpul nu va mai durea
îmi voi ascunde coasa în inimi de fecioară
vor înflori iubiri de noroi din suflete
pline de entuziasmul primei mirări
și voi uita
voi uita câte tristeți au nins pe buza ta tandrețe
poezie de Magdalena Schulman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Life is a bitch
life is a bitch you know
te înșfacă
dă cu ține de pământ
te frământă
te lasă în ring să boxezi ca un fraier
nici nu știi pentru ce te lupți
și tu te pleci umil
pardon, scuzați, deranjez
te tratează ca pe o halcă de carne
te gustă uneori
you probably taste like a chicken
sau orice alt animal care are gustul dezamăgirilor tale
te simți folosit
și îți vine să spui
mai du-te în puii mei
dar renunți
pardon
scuzați
deranjez
poezie de Magdalena Schulman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Akasha
sunt infimul embrion din pântecele tău akasha
fereastră virtuală
sufletul mi s-a rătăcit printre acoladele facerii
ca un armăsar nechează timpul neîmblânzit
rostogolește patimi-corăbii
pe drumul meu presărat cu amânări
nepăsarea sapă prin mine tunele
depozitând reziduuri din toate renunțările lumii
ciclul acesta îngheț-dezgheț mi-a atrofiat simțurile
și mă-ntreb
cum poți avea un șvaițer atât
încât să te mulțumești numai cu găurile
poezie de Magdalena Schulman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cei care știu să viseze
toate vocile din capul meu au amuțit
e atâta liniște aici
încât aud trecutul vibrând
bună dimineața vă spun
noapte bună gândesc
este ziua când toate stihiile ies din plămânul stâng
coșmarurile își fac de cap în grădina efemeridelor
iar demonii nu vă cer decât viața
pentru îndrăzneala de a iubi prea mult
voi cei care ați știut să visați frumos
sinucigași anonimi cu minutarele smulse
în numele vostru vorbesc
Doamne ne ești dator
c-o iubire, un suflet și-o viață
poezie de Magdalena Schulman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alice
dragostea expiră, Alice
ca o halcă de carne uitată în galantar
timpul e doar un ștrengar
care te poartă pe aripile nechibzuinței
fericirea
un pahar de tărie prea plin
nu încerca să înveți alfabetul pământului, Alice
vizuina iepurelui e prea strâmtă
pentru visele care se strivesc de caldarâm
chiar dacă te îmbeți în fiecare noapte cu un trup de bărbat
tot nu vei învăța
că iubirea nu se împacă niciodată cu înțelepciunea
că inimile astea bătrâne se frâng ca niște surcele
poate că indiferența e tot un fel de poveste de dragoste
scrisă la mai multe mâini
poezie de Magdalena Schulman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Azi
urmăream niște fluturi
când ți-am văzut umbra atârnată de cer
inima mi s-a prelins printre grații
arsă de dorul de ducă
niciun trecător nu s-a oprit să vadă sfârșitul
ce rost avea
spectacolul continuă pe partea nevăzută a lumii
și fabrica de suflete produce non-stop
suflete calde, suflete verzi, suflete zbuciumate
timpul trece în pas alergător
pe lângă oamenii-pământ
cei care s-au rătăcit definitiv prin propria lor viață
Dumnezeu le-a dat atâtea șuturi în fund
că au învățat să mearg târâș
și totuși tu îmi spui
că tristețile pot râde când plouă
că oamenii sunt veseli când sunt triști
poate că azi au iubit destul
poezie de Magdalena Schulman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noi
uneori mă-ntreb
din câți atomi e formată dragostea
de ce nu iubim cu plămânii
sunt nebunii înțelepții planetei
când viața e o fereastră virtuală
deschisă spre noi și noi dezamăgiri
fericirea un copil flămând
iar speranța a fugit cu ultimul taxi
oare ce mai rămâne
numărăm nepăsători bolile, planetele, poeziile, șosetele
și uităm să ne numărăm pe noi
singurul univers care contează
noi
care ne naștem limpezi și curați
adunăm suișuri și coborâșuri
dureri nerostite
accidente sufletești
[...] Citește tot
poezie de Magdalena Schulman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Magdalena Schulman, adresa este:
