Lista completă
De astru
floare galbenă de astru
unde-i Pegas cel măiastru
să mă poarte pe un astru
noaptea, pe un țărm salmastru
poezie de Lidia Pasat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vei afla
Mâine am să plec
Și vei afla
Că am fost aici întâia oară.
Nu-i timp de stat
Începe vântul a sufla
Și am să mor în drum spre seară...
poezie de Lidia Pasat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poveste dintr-o perfuzie
Bule de aer
Se întâlnesc
Se regăsesc
Pentru o secundă, două
Unele dispar
Altele se duc în întâmpinarea primei venite
Și o conduc...
Nu o lasă singură pe drum.
poezie de Lidia Pasat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
de când nu am mai stat de vorbă
din cartea mea deschisă
ai furat lumina unui gând
și cartea s-a închis
e un secol de când nu am mai stat de vorbă
ce repede trece timpul
poezie de Lidia Pasat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Uimire
Ioanei Preda Miroslav
La crepuscul
conturul frunzelor rămâne
și uimirea
din ochii copilului de altădat.
Și prima întâlnirie
cu uimirea din ochii
copilului tău.
Și peste toate
o fată blondă aplecată
peste tabla de șah.
poezie de Lidia Pasat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ceasul aruncat pe fereastră
am dat timpul mai departe
cu o oră
să nu știu că știi
ce știai că știu,
basmul imoral
fuga de iad
ușa de cristal
neterminatul bal.
ceasul aruncat pe fereastră
îmi mai ticăie în piept
chiriaș pentru un timp.
poezie de Lidia Pasat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Anamneză
Castelul mi l-am construit departe
De țărm, de naufragii și de nereide,
Pe stânca albă alge moarte
Ce mușchiul verde îl pot ucide.
În porți îmi bate timpul desfrunzit
Se uită peste umăr vanitos
Vrea să doboare ziduri, mânios
Dar mușchiul ce mă îmbracă a înflorit.
poezie de Lidia Pasat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timpul devine străveziu
S-au anunțat la meteo averse
Prima zăpadă pe Transfăgărășan
Să-ngroape visul pentru-n an,
În piatră, printre domurile adverse.
Cu unghii false zgârie înaltul un nebun,
Fov modernist, tot căutând abisul...
Avid să-i fure pietrei visul,
Sub stratul viu e suflet cald acum!
poezie de Lidia Pasat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când noaptea e prea lungă pe pământ
Când noaptea e prea lungă pe pământ
"fluturii aceia rupți din soare",
ce mi-au adus iubire și candoare,
Îmii prelungesc chiria pe pământ.
Am strâns umbre, amintiri în buzunare,
și le-am trimis apoi pe frunze plutitoare,
și cu lumina-n pumnii mei fragili,
Ți-am răsărit în cale,
Te mai miri?
poezie de Lidia Pasat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stâpul curbat de lângă casă
De ce îți risipești menirea?
La naștere, trei stropi de rouă ai primit
Cuvinte negăsite de găsit
De limpezit sau de murit.
De ce îți risipești iubirea?
Cuvintele tale au dezbrăcat
Stâpul curbat de lângă casă
Într-o cascadă fără de păcat
Stâlpul meu are frunze de tei și de acant
De lemn, de marmură și piatră,
Și înflorește, rug îndrăgostit
Ca patima ascunsă într-o șatră.
poezie de Lidia Pasat
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Lidia Pasat, adresa este: