Lista completă, pagina 10
O, mamă
Te-ai dus de-aici, îți amintești? N-aveam trei ani,
Într-un sătuc iubit de lângă Petroșani!
În ultima ta clipă, salba ți-ai desfăcut,
Ai contopit în salbă un geamăt și-un sărut!
Atât ai vrut să-mi lași în amintire
Opt gălbenuși turcești: ce amăgire!
O, mama mea, mi-e dor de tine, mamă...
Tristețea să-mi alini... e lângă ramă!
poezie de Iulia Mirancea (3 noiembrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Când dăruiesc, mă dăruiesc pe mine!
Tot ce dau, oricât ar fi de mult,
e încă prea puțin dar, în tot, în toate,
sunt eu însămi!
Când dăruiesc un zâmbet, un gând, o bucurie,
Pe mine mă dau! Întreagă!
poezie de Iulia Mirancea (3 octombrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Du-mă cu tine (pentru iubitul meu soț)
Iubitule
ia-mă cu tine și
du-mă la capătul lumii
dar... lasă-mă acolo...!
Lasă-mă să mă dezintegrez
fiindcă, la prânz
ți-am azvârlit iubirea,
cu tipsie cu tot...;
să mă asfixiez, căci, la cină,
am vărsat cupa cu ozon,
părtinită de tine...;
să mă topesc de dor, pentru că,
deunăzi te-am părăsit o clipă...!
Du-mă dincolo de apă,
de lumină, de viață și,
fiindcă ieri am scăpat stropul de rouă
de pe buzele tale,
astâmpără-mi setea cu pelin...
cu absint...
sau cu... lacrimile
[...] Citește tot
poezie de Iulia Mirancea (12 februarie 2013)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Atunci când simțim că nu putem tăcea, ar trebui să ne gândim dacă nu cumva ar fi mai bine să tăcem!
Iulia Mirancea (3 septembrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Pentru oameni
Vă mulțumesc pentru ce-mi dați,
Și vreau și pot să cred că mă iubiți!
Iar pentru ce vă iau, fără să știți,
Vă rog frumos: să mă iertați!
Eu vă iubesc, să știți, dar nu oricum,
Ci-ntotdauna sincer: aici și-acum!
poezie de Iulia Mirancea (8 noiembrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Lasă-mi în suflet iubirea
Iubito, lumina mea toată ți-o dau;
dar, de nu mă vrei pentru tine,
lasă-mi doar ochii în inima ta,
să-ți privească de-aproape urcușul
și în vioriul zorilor tale
să-și plece pleoapele-ncet,
credincioșiei...
Copilă, ființa-mi trăiește în tine
întreagă-n întreg; dar,
dacă inima-ți n-are trebuință de ea,
lasă-mi surâsul în zâmbetul tău
să-ți presare cu crini răsăritul
și sub rozaliul primăverilor tale
să-și curme visu-i târziu,
resemnării...
Divino, zâmbirea mea-i doar
pentru tine; dar,
fiindcă zâmbetul tău n-o mai cere,
[...] Citește tot
poezie de Iulia Mirancea (30 octombrie 2012)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Sunt femeia ta, domnule! Și te iubesc! (dar de Anul Nou)
Eu sunt femeia ta,
pe care Dumnezeu ți-a dat-o în dar,
atunci când te-a alcătuit din iubire
și n-a vrut să fii singur!
De aceea, sunt cu tine, de când îți dau viață
și până când îți desăvârșești menirea pe Pământ
și te întorci la El!
Eu sunt iubirea ta,
atunci când, pe trupu-mi plăpând,
îți încolăcești brațele fierbinți,
iar eu te învălui în dăruire
și mă pierd în dragostea ta;
când te prețuiesc și mă topesc de dorul tău;
când mă chemi lângă tine!
Eu sunt minunea ta și, fiindcă Tatăl
din coasta ta m-a alcătuit,
tu te rezidești în mine în fiece clipă
iar eu te zămislesc de milioane de ori
în durere și resemnare; în speranță;
în iubire și crez!
[...] Citește tot
poezie de Iulia Mirancea (1 ianuarie 2013)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Când am vrut să-mi cer scuze, nu mai era acolo; în locul lui apăruse o făptură ciudată, necunoscută până atunci, care azvârlea după mine cu tot ce nimerea!
aforism de Iulia Mirancea (4 martie 2013)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
40 de aforiști reuniți într-o colecție memorabilă
Vezi detalii despre o antologie de referință!
Nu ne naștem nevinovați: murim pentru că suntem vinovați (vezi primul om)! Dar, prin faptele noastre (bune), avem privilegiul iertării!
Iulia Mirancea (9 octombrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adesea, ridicăm piatra (poate din greșeală) către semenul nostru; uneori îl nimerim sau chiar îl ucidem; arareori ne pare rău; și, aproape întotdeauna,... prea târziu!
Iulia Mirancea (8 octombrie 2012)
Adăugat de Iulia Mirancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Iulia Mirancea, adresa este: