Lista completă
Scor
înstinsă fiorului
la tălpile nordului
sculptez aripi zborului
cu fulgul ușorului
cu spinii carnalului
dezbrac pisc dorului
doar s-arunc amorului
golul sec al scorului
în muza nimicului
bălaiul atomului
naște gerunziului
criza genitivului
spre buzele rozului
scor inegalabilului
poezie de Ioana Camelia Sîrbu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Borcan spart
privești adâncul cu o voce ridicată
când te vede înapoi
rugăciunea urlată sacadat pe viață
rănești cu animalele când dai cu piciorul în ușă
sunt prin departe în undeva
agățată de litera carnală
cu sensuri enorme transparente
sunetul ca un suflet umple litera
numai ochii tăi să se bucure de sens
iubind
de ani de zile trupul de sâni coapse munți și râuri
sunt morgane cu buze de fluturi închiși în borcanul limbilor
pe aripile lor nu se mai pronunță
subliminal târâtor șerpuit sensul
dorul îmi macină oasele cu dinți zimțați
autopsia pune doar cuvintele să taie adânc
[...] Citește tot
poezie de Ioana Camelia Sîrbu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Caz închis
mă judecă doar cu ștampila de vinovat
din fiecare colț împletește firele să mă încâlcesc
degeaba mototolesc hârtiile cu decizii judecătorești
degeaba acopăr deznodământul cu corector
mi se zgribulesc penițele pe literă
cu urlete-n iele de tipar
oriunde calc
eratele mă privesc
lipsa unei cratime zvârcolește fire de tăciuni vii
tu mă strângi în brațe cu sensuri
platonicul există vinovat la răscrucea vinovatului
cu riscul inimii frânte la volan
conduc timp vitezoman
pe linia întreruptă a silabelor până la tine
criminal răstită cu ciocanul judecătoresc
îmi place să iubesc până la sânge
cu litere silabe vinovate de sensul pe care mi-l dai doar tu
iubesc vinovat și nevinovat
caz închis
poezie de Ioana Camelia Sîrbu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Privire mestecată cu verde
azi noapte s-a dezbrăcat de stele lună echinocțiul
a hăulit cu litere mari nemarginirea sufletului vid plin între
a mimat fericirea cu luna plină de care-mi prindeam dinții colții gingiile
funebru complicat brăzdat
fumam înecat spre frunze inspirînd verde
aș fi ars să le aflu durerea uscăciunii
martori
a venit azi noapte dezbrăcat la mine spre mine
viciat de lipsa simetriei
mă privea cu sens
ți-am făcut o favoare
nu mai trebuie să mă dezbraci tu
mi-am dat jos cocoașa mângâierile graba sărutului
mi-am dat jos toate marginile
ți-am lăsat urme să mă gasești
aș fi ars copacul ce mi-a dat labirint înspre rotundul orice
cocoașa lui strălucea a nimic rotund la goliciunea lui sarcastică
în ochii mei străluceau stele
poezie de Ioana Camelia Sîrbu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Rozar
ar trebui să mă ierți
te-nlocuiesc cu inspirația
te locuiesc cu mine-n poezie
te zbor prin adierile de la marginea unei păduri
până-n largul unei câmpii
ar trebui să mă iert din iertarea ta
nu te pot ierta
de iubirea mea
ar trebui să te iert din patul larg
ai plecat când te așteptam
nu mi-ai răspuns la telefon cu sărutul meu
ar trebui să mă iert că iubesc altfel
decât orice altă femeie
ce iese la plimbare cu corciturile din sine fără lesă
în sălbăticia citadină fermentată de ciment
căutându-și sălbăticia
zburdând hăulind sărbătoare în libertatea sufletului meu
mai ales mi-e milă de minotaur
Tezeu ar trebui să te absolv de crimă
poziția favorită serială repetitivă din labirint ca un coșmar
[...] Citește tot
poezie de Ioana Camelia Sîrbu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Ioana Camelia Sîrbu, adresa este: