Ioan Hapca

Bani şi tupeu

E deştept, nimic de spus,
n-a pierdut vremea prin şcoală,
a ajuns unde-a ajuns
fiindcă are bani şi-o boală
de-a ajunge tot mai sus.

epigramă de Ioan Hapca din Reflecţiuni diverse
Adăugat de Sandra Glorían
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înnemuresc

Livadă cu flori de nuc
şi rouă pe glas de cuc,
în umbră la tin' mă duc
sub lut greoi şi năuc,
cu viaţa, moartea să-apuc,
să-i strâng coasa sub papuc.

poligramă de Ioan Hapca din Licurici în noapte
Adăugat de Ana-Maria Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Înşelătorii

Minţi înşelătoare,
fire bătăuşă,
inimi călătoare
strânse în cătuşă,
ruptu-s-au din soare
şi-au zburat pe "uşă",
stele căzătoare
care ajung cenuşă.

epigramă de Ioan Hapca din Gânduri şi reflecţiuni
Adăugat de Ana-Maria Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Când prin mass-media ţi se prezintă exact aşa cum sunt ambele feţe ale modei, nu însemnează că nu eşti minţit, ci doar că adevărul este ascuns în cantul monedei.

Ioan Hapca în Gânduri şi reflecţiuni
Adăugat de Sandra Glorían
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu m-aşi bucura de stele

Nu m-aş bucura de stele
dacă acestea n-ar avea
o aşa lumină în ele,
nici nu aş putea vedea
frumuseţea lor divină
dacă noaptea n-ar şedea
ca un sfeşnic să le ţină
vie splendida lumină.

epigramă de Ioan Hapca din Reflecţii
Adăugat de Ana-Maria Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tâlhărie guvernamentală

Deşucheat le e talentul
celor ce ne fac factură
când e să plătim curentul;
creşte de, cu tot respectul,
înţelegi doar că te fură,
dar nu-i afli "imperfectul".
(Asta ar fi mare bravură!)

epigramă de Ioan Hapca din Gânduri şi reflecţiuni
Adăugat de Ana-Maria Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lupte spirituale

Am observat că aşa, din fire,
îmi place să mă rătăcesc
cu câte o copilărie
prin sătuleţu-mi de firesc,
unde pe-amica nebunie
mă bucur so mai întâlnesc,
de hac să-i vin, de leac să-mi fie!

epigramă de Ioan Hapca din Reflecţiuni diverse
Adăugat de Ana-Maria Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iarnă

Vine-o vreme ce alungă
şederea cocorilor
şi aşterne o noapte lungă
înaintea zorilor
făcând loc să mai ajungă
din penumbra stelelor
raze să străpungă
noaptea înfrigurărilor
de iarnă îndelungă.

poligramă de Ioan Hapca din Reflecţiuni diverse
Adăugat de Ana-Maria Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Călătorie prin labirinturi interne

Călătoresc prin mine însumi
Într-un ocol în jurul sinelui
Explorând cascadele adevărului,
Cu privirea adâncită în bolta crezului
Umbrită de galaxia intelectului,
Culminând cu calea lactee a visului
Ce luminează valea subconştientului
Frustrat binişor de briza oceanului
Tulburat de meteoritul raţionalului
Pe care se tot îneacă îndrăzneala cugetului
Ce-i propagă ecoul efectului
De ego, în văzduhul egocentrismului
Din care se stârnesc furtuni la nivelul eu-lui
Să dea apă din belşug la moara satului.
Aşezată de curioşi pe malurile incisive ale dece-ului,
Pomană pentru sufletul răposatului
Sine din moalele capului.

poezie de Ioan Hapca din Reflecţii
Adăugat de Ana-Maria Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul nu-i ce vede omul,
e ce vede Dumnezeu,
Care cântăreşte atomul
Lacrimei din duhul său.

Ioan Hapca în Reflecţii
Adăugat de Marian Popovici
Comentează! | Votează! | Copiază!