Lista completă, pagina 2
Printre cioburi de vitralii
Arunc o monedă printre cioburile de sticlă în care sta împrăștiat chipul tău
Cap- capul de mort de pe vasul piraților, un vad tainic, nimeni nu știe unde ancorează
Am atribuit o aură de sfințenie acestei povesti
Pe un altar, mă sacrificam zilnic
Construiam o biserică și îți pictasem chipul în vitralii
Din subconștient însă, a năvălit o lumină puternică, a spart ferestrele, a șters umbrele, făcând să dispară clar-obscurul
Am aruncat o monedă printre cioburile de sticlă în care stătea împrăștiat chipul tău
Speram sa iasă pajura, o pasăre puternică, să ne poarte pe aripi
Dar a venit o lumină...
Când se face lumină, în nicio taină nu se mai pot ascunde iluzii, sentimente profane
Iar pe cruce se răstignesc doar cei care își merită venerația
poezie de Gorunescu V Carmen Lidia
Adăugat de Gorunescu.carmen25@gmail.com
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trecând prin portal într-o altă dimensiune
el n-a înțeles că te iubea părintește, are un fel de gândire agresivă
nu renunț la mască, rezolva problema aerului condiționat
prin peretele jilav razbate miros de sex, miros de alcool, miros de tutun
nu știi cum stă treaba cu dragostea, mi se reproșează
dacă singurătatea este o întrebare, acesta este răspunsul
care dragoste, întreb, acesta este sex nud,
dragostea este ceva mai presus de gând, mai presus de cuvânt
aici nu o înțelege nimeni
doar eu am întâlnit - o,
prin acest portal am trecut, vin dintr-o alta dimensiune
în care sentimentul este cunoscut
sărută buzele unui necunoscut ca să îți treacă!
dar eu refuz
eliberarea instinctuală îmi îngrădește gândirea
vezi de ce nu ai avut relații de durată, printeso?
sexul este murdar, dar îți place să te bălăcesti
iți place sa te murdărești,
să devii o perversă, doar nicio femeie nu e o prințesă
știi, mi-ar plăcea să fiu o regină, să trăiesc printre flori, în grădină
să trăiesc în sublim, nu în trivial
[...] Citește tot
poezie de Gorunescu V Carmen Lidia
Adăugat de Gorunescu Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un cântec de lebădă
În ultimele clipe,
Sufletul se desprinde de trup, doar aparent
El nu renunță, nu vrea să plece,
Se eliberează doar din lanțurile ce-l legau de Pământ
Înainte de a-l părăsi definitiv, pentru a-l lăsa singur,
Vrea să contemple casa care l-a ținut
Atât de aproape de trup, se simte încă înfrigurat
Ieri, de pildă, a plouat și a simțit întreaga umiditate din groapă
Eu am strigat disperată,
Am umblat prin subconștientul celor apropiați,
Le-am spus în vis prin ce am trecut,
Când cotele apelor au crescut
Mai bântuie câteva săptămâni prin casa terestră,
Răscolind amintirile celor care m-au cunoscut
Împrăștie câteva regrete, două - trei mustrări de conștiință
Va dori să își revadă prietenii, colegii, apropiații,
Va dori să - i mai privească
Va mai bântui o vreme și va lupta
Pentru a îndepărta viermii
Ce încă din viață,
[...] Citește tot
poezie de Gorunescu V Carmen Lidia
Adăugat de Gorunescu Carmen Lidia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Gorunescu V Carmen Lidia, adresa este: