Lista completă, pagina 25
Rece, dar... trece!
Furtuna asta de zăpadă ne pustiește pe-amândoi,
fură din suflet primăvara și o transformă în noroi.
Cu șfichiul gerului fierbinte ne flagelează bucuria,
cerând impozit pe speranțe, neluând în calcul mărturia
că am plătit pentru visare cu viață roasă-n mii de scame
ninse în zile irosite de mult prea multă cugetare.
Vestalei frigului nu-i pasă, ea focului îi e dușman
și suflă viscolul spre inimi, răpindu-ne an după an.
Preface-apoi sângele-n țurțuri, înjunghiindu-ne mișel,
(în împietrirea-i ucigașă, ăsta e singurul ei țel.)
Habar nu are că există... Cu sufletul încrâncenat,
iubirea ei cea nenăscută zace ca spinul înghețat,
la margine de întuneric și bagă lumina la apă,
când nopții-i dăruiește ceasuri, punând uitare-n orice groapă...
o casă pentr-un Trup de gheață ce era cald până mai ieri,
azi, ducând crucea peste moarte, dăruind VIAȚA-n primăveri...
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu din La vie en rose
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Împietrire
De piatră să fi fost... și tot te-nduplecai
Să-mi spulberi cu o vorbă durerea din privire...
Nimic din ce-am trăit n-ar fi avut vreun rost,
De n-ar fi curs arome, ascunse în IUBIRE...
De piatră sunt și munții, pierduți în depărtare....
Care sărută cer, găsindu-și alinare.
Și, amețiți de stele, căzute pe cărare,
'și-aud bătând în stei o inimă prea mare.
Îi mai tocește vântul, ce brazii îi îndoaie
Și ploile ce-i spală, îi răcoresc pe frunți,
Când Soarele, prea tare îi scaldă în văpaie,
Gândindu-se că-ndură, că de-asta s-au vrut munți.
Până și ei își schimbă în vreme semeția,
Sub umbra unui nor ce trece peste culmi...
Întunecați, o clipă... trimit apoi IUBIREA
Crescută printre pietre și lacrimi din genuni.
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragobete năuc
Dragobetele se-ascunde de poeți ce nu-i dau pace
și-i tot spun cum, ce să facă! Asta tare îi displace!
E năuc de-atatea sfaturi și rețete de iubire.
A-ncurcat mii de răvașe și locuri de întâlnire.
Se împiedică-n buchete trimise-n mesagerie,
brândușe și lăcrămioare, tămâioare... de hârtie...
I s-a înroșit privirea de atâtea inimioare,
gif-uri pâlpâie isteric în ticuri amețitoare.
Dragobete în cojoace, bombardat cu electronii,
dezvoltă o alergie ce-i distruge neuronii.
De tiparele străbune nu poate să-și amintească.
Unde oare-i tinerețea, care putea să iubească?!...
Face-o plângere penală-n care-și strigă indignarea
față de-ntreaga suflare care-a rătăcit cărarea.
Ziua asta, ce-altădată era freamăt de iubire,
a ajuns să îl răpună, să îl cadă-n nesimțire.
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
To be or not to be...
Cimilitura vieții, încurcată
De frigul ăsta provocat de om,
Scutură floarea de cireș brumată
Și visul vieții adoarme sub pom...
Cireșe, nuci și poamă parfumată
Uită un an, le scapă rostul verii,
Sfârșind povestea cu "a fost odată",
Se jeluiesc din rădăcină merii.
Cine ucide florile din glastră,
Sfidând, trufaș, pe însuși Dumnezeu?!
Râzând sardonic de răbdarea noastră,
Câte-un nebun se crede Prometeu.
Suspecte cataclisme, provocate,
Războaiele ce nasc din lăcomie
Și multe alte rele rezervate
Schimbă în moarte viața lumii, vie.
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aș vrea
Azi vreau să știi că știu
că vrei să-mi spui că e mult prea târziu!
Nu mă întorc din drum, că-i timpul scurt
și am să fac din el un ultim scut.
Azi vreau să simți că simt
și să nu crezi că vreau cumva să mint!
Nu dau la schimb mugurii vii din ram
pe florile de gheață de pe geam.
Azi vreau s-auzi c-aud
o muzică a sufletului nud,
ce-a pierdut armonia de-nceput
cu fiecare zi care-a durut.
Azi vreau să plângi că plâng
peste bucăți de suflet ce se frâng
în jarul despuiat de-un jurământ
făcut în somn de-o inimă arzând.
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Confidențe pentru public
Continuu să-mi pun sufletul în vers.
Nu pot să scriu nimic fără să simt.
Chiar dacă risc să pierd un Univers,
pe mine și pe voi n-am să ne mint!
E-o slăbiciune, dar e asumată,
și numai Domnul știe și va ști
că numai Lui Îi sunt îndatorată
când curg în toc cerneluri sângerii!
N-aș fi crezut vreodat' că poezia
e jurământ făcut fără să știm!
E joacă serioasă, e-alchimia
în care amețim, ne-ndrăgostim...
Azi sunt cenușă, ieri eram stejar,
mâine renasc și nu mă recunosc,
poimâine-s iască, piatră și amnar,
în vers fecund, adânc, pudrat cu mosc.
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
An nou
Primit-am Noul An, cu flori sădite-n suflet primăvara
și le-am dat la colindători, să îmi mai ușurez povara!
Am cântat, s-alung oboseala din anul care s-a topit,
și-mi cheltuiesc agoniseala, să pot păstra tot ce-am iubit!
Trezită-n zorii primei zile a anului abia născut,
uita-voi toate patimile ce-au încurcat timpul trecut!
C-un zâmbet, voi alunga norii, când vor să-mpiedice-a mea rază
să îmi trezească toți fiorii, în Sfânta zi de Bobotează!
Culeg urările făcute de plugușorul năzdrăvan,
pocnind din bice împletite din vise, la sfârșit de an!
Hai, vino de mă sorcovește, să pot, senin, să-mbătrânesc,
să înfrunt iarna voinicește, să-nvăț cum moartea să-mblânzesc!
Să nu-mi mai pese dac-adun dureri ce templul ruinează,
să nu pierd timp, ca pân-acum și să știu că tot ce contează
e drumul drept, c-o vorbă dulce, c-un gând curat și-o faptă bună,
că "vorba dulce mult aduce" și fapta bună bine-adună.
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cruci de catifea
M-ai răstignit o vreme, pe cruci de catifea,
cu voia mea de suflet, pentru plăcerea ta.
Credeam că ești ca mine, din Soare zămislit,
și-n mijlocul furtunii-mpreun-am fi vâslit.
Dar eram adormită când, în crăpat de zori,
mi-ai pus cătuși de ghimpe și eu credeam că-s flori.
Buchete de dureri, stropite cu otravă,
zilnic îmi dăruiai... spunând:"Cât mi-ești de dragă!..."
Și-am amețit deodată, pe cruce, neștiind
că pe sub catifele curgea rău clocotind.
Erai scorpie rea care se preschimbase
în zburător prin veac, cu aripi de mătase.
Dar moliile urii, mocnind, făceau prăpăd
și rodeau catifeaua... și-am început să văd.
Pe cruce de minciuni, cu-ale vrăjitoriei,
cine mă răstignea? Asul bufoneriei!
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cruci de catifea
M-ai răstignit o vreme, pe cruci de catifea,
cu voia mea de suflet, pentru plăcerea ta.
Credeam că ești ca mine, din Soare zămislit,
și-n mijlocul furtunii, în DOI am fi vâslit.
Dar eram adormită când, în crăpat de zori,
mi-ai pus cătuși de ghimpe și eu credeam că-s flori.
Buchete de dureri, stropite cu otravă,
zilnic îmi dăruiai... spunând:"Cât mi-ești de dragă!..."
Și-am amețit deodată, pe cruce, neștiind
că pe sub catifele curgea iad clocotind.
Erai scorpia lui care se preschimbase
în zburător prin veac, cu aripi de mătase.
Dar moliile urii, mocnind, făceau prăpăd
și rodeau catifeaua... și-am început să văd.
Pe cruce de minciuni, cu-ale vrăjitoriei,
cine mă răstignea? Asul bufoneriei!
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Amărășteală
Și-a pus dinți de nevăstuică,
să-și salveze căsnicia,
și apoi a tras o țuică,
să poată-nfrunta "sosia".
S-a-ncrețit cu bigudele
și și-a pus flecuri la tocuri,
ciorapi plasă, jartiere...
și s-a epilat de smocuri.
N-are timp să se și spele
și miroase a prăjeală
și-a aromă de pacele,
ce mâncase de-cu-seară.
Își aruncă-n grabă mare
geanta de lac, scorojită,
pe umărul stâng ce-o doare...
peste geaca jerpelită.
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Georgeta Radu, adresa este:
