Lista completă, pagina 14
Înălțare - HRISTOS S-A ÎNĂLȚAT!
Azi Îl rog pe Dumnezeu să mă lase să-L gândesc.
Cu-ai mei ochi de muritor nu am șanse să-L privesc.
Am o aripă de flutur, lângă tronu-I de Vecie,
înălțată prea în grabă, lăsându-mi lumea pustie...
Mi-am pierdut juma de suflet în Durerea despărțirii
de doi ochi curați, de Înger, ce-au închis Minunea Firii...
Da, mi-e Dor fără de margini de Nemărginirea Sfântă
care mi-a furat IUBIREA, regăsindu-mă înfrântă!
Azi Îl rog pe Dumnezeu să mă ierte de păcate,
să pot să mă-nalț și eu, când mă voi sfârși prin Moarte,
că mi-e Dor, fără de margini, de doi ochi curați, de Înger,
ce-au închis Minunea Firii și de-atunci doar plâng și... sânger...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Paraziți
Cresc impostori la orice colț de stradă,
geniul, bețiv, îneacă-n kilolitri,
și, chibițindu-l, toți devin "maiștri",
înghesuiți în jalnică paradă.
Șobolănei și mițe desfrânate,
cu armele lui Bachus cotizează,
gleznă peste picior, se "promovează".
(Vedete de carton nerușinate!)
Oamenii au nevoie de iluzii.
Leprele simt această slăbiciune,
dospesc orgoliul, sub înșelăciune.
(Și, uite-așa, stârnesc grave confuzii)
Vâsc, iederă, tortel, muma pădurii,
proliferând în orice-mprejurare,
se cațără, privind cu-nfumurare,
c-au aservit "găzdoiul" băuturii.
("demne" căpușe, "zei" ai imposturii,
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
In progress... finit!
Se ceartă poeții... 'și-mpart nemurire!
Sunt mulți, se agită, n-au loc de-un cuvânt...
O, Doamne, calmează-i și dă-le vestire
că și "lutul" lor se va-ntoarce-n pământ!
Baloane de spumă adună din "glorii"
și fac stocuri mari, (pentru ele-ar ucide)
cu vorba,-mplinind gânduri aleatorii,
îndreaptă simțirea către suicide.
Sub "mușchii" crescuți de-a lor pană cerească,
clipesc ticăloase orgolii mărunte
ce-ncearcă să fure menirea-ngerească
din casa Luminii, s-o-ascundă sub frunte.
Se ceartă poeții, 'și-mpart nemurire,
iar muza se face că nu-i mai cunoaște,
c-o dor răutăți și venin din privire...
Da-i iartă, 'i-mbracă în vers și-i renaște.
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dăunătoarele insecte
Dăunătoarele insecte rod marginile frunzei verzi...
E bine să îți termini treaba și să te faci că nu le vezi
și, doar așa... întâmplător, le poți servi un pic de-otravă,
că-n lăcomia foamei lor, vor devora frunza, degrabă.
Dăunătoarele insecte pot fi stârpite-n mod tăcut.
E toamnă, oricum frunza moare, nimic nu mai e de făcut,
dar... nu contează! 'n verde crud va răsări în primăvară,
când noi toți grijă vom avea să nu fie mâncată iară.
Dăunătoarele insecte de-abia atunci vor dispărea,
mâncându-se una pe alta, că altă hrană n-or avea.
Și vei putea să-ți vezi de treabă, în liniște, făr-apăsări,
sub mărul tău cu frunza verde, s-așterni în poezii visări.
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De-ale muzicii
Plâng notele pe portativ,
Cheia nu vrea să le deschidă...
Stau precum nisipul captiv,
Ce arde timpu-ntr-o clepsidră.
Se-amestecă, se bulucesc
Ca picăturile de apă,
În partitură se-ntâlnesc
Și armonia o adapă.
Adună visele din ceruri,
Culeg lumina de la stele,
Le aranjează în acorduri,
Ne mângâie viața cu ele.
Tempouri lente sau vioaie
Dictează inimii simțirea
Și, așezându-se pe-o foaie,
Își află, în sfârșit, menirea.
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cogito, ergo sum!
Am strâns în poezie tot adevărul meu:
o inimă în vers, tristeți și fericire,
o cruce dăruită de însuși Dumnezeu,
cărare șerpuind, drum drept și rătăcire.
În viața bătând filmul, scrisă de Demiurg,
m-am achitat de rol cum am știut mai bine.
Când deslușeam misterul, iată-mă în amurg
și-abia acum încerc să am grijă de mine.
Se zice că-i un timp pentru orice, pe lume,
dar numai cel prezent alcătuiește viața.
Clipa de nu-ți trăiești și-o lași să se consume,
te rătăcești de rost, ți-ntuneci dimineața.
Și ziua vieții nu-i decât orbecăială,
alergi la nesfârșit după zădărnicie,
Pălindu-ți scânteieri, răpus de oboseală,
nu îți vei găsi timp să guști din Veșnicie...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Simțăminte
Din sunet de clopot, culeg primăveri,
Prind Lumina-n suflet, să-mi aducă veri,
O primesc în gânduri, să le-nsenineze,
Când flori cheamă fluturi ce vor să danseze.
Cerul mă păzește fără să-i plătesc,
Luna îmi zâmbește pentru că iubesc,
Soarele m-adoarme în leagăn de raze
Și topește rău-n străluciri topaze.
Tril de ciocârlii muzică să-mi fie,
Mieluții cruțați zburde pe câmpie!
Lacrime de rouă să-mi adape duhul
Ce în alb se-mbracă, străbătând văzduhul!
Mi-amintesc de tine, mi-amintesc de noi...
Stele vom atinge când vom fi iar doi,
Urcând noaptea-n visuri, să căutăm muze,
Având călăuze două buburuze!
Stând la țărmul mării, în viu Răsărit,
Pun în poezie tot ce am iubit.
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragostea noastră
Sărutul tău... mană cerească, privire-adâncă m-amețește
și vocea ta mă răscolește, atingerea mă zămislește.
Ești Dragostea reinventată, ar trebui alte cuvinte
s-o definească, făr' să strice sublimele ei legăminte.
Scântei din lumi neîncepute mi-aprind în inimă dorința,
în reverie și descântec, când ființa ta mi-e locuința.
Îndrăgostiți?! Iubiți?! Prieteni?! Nu! Suntem UNUL și ne-ajunge!
IUBIRE-n suflete ne curge din șapte unicorni pur-sânge.
Și nu mai știm când ne e noapte, și nu știm când se face ziuă,
că Dragostea reinventată nu știe bate apa-n piuă.
Sărut de foc, voce din astre, privire de Minune-Albastră,
îmbrățișări de curcubeie... cam asta e Dragostea noastră...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sărută-mă, să uit!
Sărută-mă, să-mi amintesc de tine!
Sărută-mă! Să plec aș vrea, spre mine!...
Sărută-mi ochii-a despărțiri de-alint!
Ești prea curat, nu pot să te mai mint!
El e în mine și mă înspăimântă!
Nu pot să-l uit, cu gânduri mă frământă!...
E depărtare, vis și-apropieri...
Caut uitare, dar găsesc dureri..
E șarpele ce-mi dă nefericire,
Pe care i-o plătesc cu prea-IUBIRE..
N-am să îți scriu, pe el doar îl iubesc,
Dar nu mă vrea, știu că mă amăgesc!
M-a otrăvit, vândută-i sunt pe viață!...
Sărută-mă! Plec mâine dimineață!
Chiar de-oi muri de dor neîmplinit,
Mă-ntorc la el, nu vreau să-mi fii iubit!
[...] Citește tot
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Exemplu
Să mă întorc?! Nu are rost și nici n-aș mai avea putere...
Rămân în raiul meu cu flori, din care-nvăț să adun miere.
Magnolia-nflorește simplu, fără să ceară aprobare,
și-și dăruiește frumusețea spre tot ce-i mângâiat de Soare.
Când isprăvește înflorirea, se scutură fără regrete,
atinge c-un sărut Pământul, din care răsar margarete,
se stinge-n verdele de iarbă, înțelegându-și nemurirea,
îmbrățișându-și efemerul care i-a împlinit menirea.
De am pătrunde taina vieții, n-am mai fi roși de-ncrâncenare,
ne-am prinde-n dansul frumuseții, gustând din cupa cu iertare,
ca, la sfârșit, să știm pleca fără-ntrebări, fără orgolii,
reînviind în verde crud, printre petale de magnolii...
poezie de Georgeta Radu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Georgeta Radu, adresa este:
