Lista completă, pagina 105
Meditații transcendentale
melancolia îngerului s-a transferat în mine
mi-e frică, mă doare apropierea de amurg
mă zbat să las în urmă gânduri senine
între stânci și pietre ca izvorul curg.
în ploi de lumină patimi limpezesc
și crucea mea ce grea a devenit
adâncimile vieții le ating căci iubesc
tot ce mă înconjoară până la zenit.
dorințe de puritate se dezvoltă în minte
până la capăt îmi voi duce destinul
chiar de-am să trec prin foc de azi înainte
voi transcende în steaua ce îmi arde suspinul.
elanuri pure produc fermecător extaz
storc din mine lacrimi șiroind pe obraz.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugăciune în vânt
mă transfigurează voluptatea suferinței
dar am îngerii mei care mă consolează
iubirea de lumina din adâncul ființei
atrage și noaptea străluciri de rază.
sufletul meu trece prin proces revolut
așteaptă în tăcere iertarea lui Hristos
sunt o scânteie ruptă din focul absolut
ard gânduri care nu -mi sunt de folos.
mă mângâie lumini când sunt slabă și tristă
stresul și oboseala le alung cu versuri
și atunci când lacrimi umplu o batistă
din adâncul meu izvorăsc înțelesuri.
Doamne Ție îți încredințez sufletul meu
fă din mine o stea să dăinuiesc mereu.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și Carpații plâng câteodată
(lui Mihai Constantinescu)
chitarele suspină cântecul e în doliu
s-a mai stins o voce în univers
peste țărână s-a asternt lințoliu
moartea își arată rânjetul pervers.
un suflet romantic a plecat la stele
să le cânte îngerilor cu entuziasm
spiritul muzicii îndură vremuri grele
cântecul de-odinioară astăzi este basm.
s-a mai stins o stea pe cerul veșnic
ziua nostalgică scurge lacrimi amare
glia românească a pierdut un sfeșnic
care a ars mereu ca o rază de soare.
moartea face victime printre artiști
[...] Citește tot
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Podoabe de suflet turcoaz
timpul îl cuceresc miliardară în idei
sentimente romantice mă ridică-n extaz
în flux nemărginit curg slove din condei
dragostea de poezie e podoabă turcoaz
sub ploaia ochilor versul mi-e adăpost
îmi alină sufletul când durerea mă arde
toate au o menire cum toate au un rost
scânteile minții sunt jocuri de petarde
tăcerea mea-i ca stânca spălata de izvor
să simt mântuirea cu stropi de agheasmă
am învățat să pun la tristețe zăvor
clipele să se scurgă-n clepsidre de miasmă
toamna vieții mele-i țesătură de covor
cu decoruri vesele optimizate-n plasmă
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vis abstract
cu romantismul meau aripi vreau să prind
să zbor netulburată prin orizont perfect
o stea din Ursa Mare s-ating să o cuprind
cu lumini să mă organizeze în noul proiect
minunile pădurii le cântă ciocârlii
șoaptele rădăcinilor mereu le-am auzit
simt dansul frunzelor... fiori portocalii
un cer de fericire îmi este hărăzit
ard întunecimea în sufleteasca vatră
cuvintele să lumineze ca jocul de făclii
izvoare blânde scaldă tăcerea de piatră
ridic spre cer poeme cu albe temelii
deschid poarta să intre lumina măiastră
urmată îndeaproape de vise herghelii
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ritmuri frenetice
muzica mă ține-n ritm de frenezie generală
purific în vibrații stările de tristețe
se umplu toate golurile de plictiseală
vidul se convertețte la plenitudini mărețe.
pasiunea muzicală crează mari revelații
cu ea descopăr noi viziuni despre viață
trăire completă, avânturi cu reacții
ca zborul spre stele cu zâmbet pe față.
muzica-i remediu împotriva disperării
ea deschide veșnici de seninătăți
farmecul eteric transparența visării
pe aripi de cântec traversez cetăti.
sufletul transfigurat la marginea mirării
pătrunde-n lumea artei cu personalități.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nostalgie amară
când frunzele cad sufletul mă doare
mi-au fremătat la geam povești sublime
nu vreau să se îngroape ore de încântare
doar arborii visării știu să mă anime.
sufăr când se dezbracă timpul de splendori
când florile se veștejesc și mor
când cocorii veseliei pleacă migratori
departe, căci toamna aduce nor după nor.
toamna aduce ceață, bruma care dezbină
poiene de vise le aruncă în moarte
fluturii pier ca orice zumzet de albină
se stinge frenezia vremea amărăciuni împarte.
pe cerul meu tomnatic zboară o columbină
s-a lipit de glie și nu pleacă departe.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Întrebări pe roata timpului
cine a creat cântul păsărilor din codri?
și cum îl poartă vântul prin zările albastre?
să-l fredoneze zilnic trăitorii mândri
izvoarele de munte în cascade măiastre.
cine aduce valul în oceanul iubirii?
ca să spele malul, nisipul arzător
cum răsare cuvântul pe cerul vorbirii?
cine aprinde stele, astrul cuprinzător?
cu sute de-ntrebări sufletul mi-l frământ
ce pune în mișcare magicul univers?
geneza e creată de Dumnezeul Sfânt
la cunoașterea lumii oamenii au convers.
îmi este drag pământul- leagăn de alint
rotește fericirile prin stihuri de vers.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rezonanțe sublimate
poezia mă transpune în revelații ample
versuri sofisticate sufletul mi-l străbat
gânduri fluide pot cerul să-l contemple
clarități irezistibile care m-au schimbat.
în flux nemărginit trăiesc stări sublimate
bucurii câștigate în lupta cu neantul
ploaia de fericire sub lumini fermecate
gânduri devin aurore înconjoară cuvântul.
slove care curg în fluviu de speranțe
când soarele se scaldă în apa cristalină
adâncimile vieții in mii de nuanțe
în care se reflectă scânteia divină.
trăiesc avânt sentimental cu rezonanțe
care urcă sus la steaua hermelină.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În spirit evlavios
vreau să îmbătrânesc în dialectici sacre
să primesc mântuirea de la Isus Cristos
sfântul duh care s-a înălțat din simulacre
la bunul Dumnezeu pururi iubitor și sfătos.
din lumina lui nimeni nu cade-n abis
întunericul devine suport pentru stele
doar el cunoaște drumul bătătorit admis
el poate duce crucea îndurărilor mele.
sunt și eu vinovată de păcat metafizic
am conspirat împotriva zeilor venetici
nu pot să mă împac cu ei nici fizic
nici sufletește atât sunt de bezmetici.
de Sfânta Treime nu am să mă dezic
am s-o ridic în slavă cu lauri poetici.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Floare Petrov, adresa este: