Eugenia Calancea

Frunzele toamnei

Dimineaţa e frig tare,
Soarele de-abia răsare
Frunzele gătite în culori
Parcă sunt caleşti cu flori
Şi cocorii au plecat
N-au mai vrut să stea la sfat.
Mii de păsări supărate
Stau zgribulite şi plouate.
Covor de frunze la poartă
Mi-au umplut ograda toată.
Frunze aurii roşcate
Au bătut şi-n geam speriate,
Vântul bate şi e ploaie,
Dă-ne drumul în odaie!
Frunze triste surioare
Acum sunteţi plăpumioare.

poezie de Eugenia Calancea (27 septembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi e dragă viaţa

Fă Doamne ce vrei tu
numai nu mă lua acu,
că drag îmi e să trăiesc
şi frumosul să-l iubesc.
Îmi e dragă astă viaţă
chiar de-i cusută cu aţă,
lasă-mi firul cât mai lung
la capăt de drum s-ajung.
Frunză verde lemn domnesc
mai dă-mi Doamne să trăiesc
să ajung în primăvară
s-ascult cucul cântând iară,
să văd mieii pe câmpie,
s-ascult glas de ciocârlie,
să văd codrul înfrunzind
şi să văd omul iar iubind..

poezie de Eugenia Calancea (19 mai 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

În zori

Într-o dimineaţă de decembrie
Undeva sus pe deal
Stau şi privesc peisajul
Cu cele şapte coline ale Iaşului,
Gândindu-mă la anii studenţiei
Când eram bine şi voioasă.
Acum ce văd aici, e numai suferinţă,
Şi nu ştiu de unde vine atâta suferinţă.
Oameni cu dureri mari şi trişti,
Stau şi aşteaptă mângâierea doctorilor,
Vindecarea cea miraculoasă
Cu speranţe pentru viitor.
Atât ne mai ţine în viaţă, speranţa.

poezie de Eugenia Calancea (11 decembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Acum nu ştiu

Eu nici acum nu ştiu
Iubind, dacă se poate
Să simţi în tine un pustiu
Şi-n suflet te dor toate...
Gura cu miros de floare
Fie-ţi noaptea într-un vis
Şi sufletul mereu aprins.
Fie-ţi visul o cântare
Tot pe strune de vioare
Răsăritul soare sfânt
Ce il ai pe acest pământ,
De-atăta simţire, tu mă înfiori!
I-atâta durere în iubirea ta
Că mă rog la ceruri
Să pot ajuta
Să găseşti iubirea,
Să trăieşti cu ea.

poezie de Eugenia Calancea (11 februarie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vreau sufletul să-mi dai...

Toamna asta e mult soare,
Iar tu vrei să mă iubeşti
Vrei să-mi dai iubire mare
Că altfel tu nu trăieşti.

Dragostea ta-i sinceră
Sper să fie fără de păcat,
Nu vreau s-aud că ea suferă,
După ce noaptea s-a terminat.

Vreau lângă a mea iubire,
Doar îngeri păzitori
Luna plină-n răsărire
Cu stele şi cu mulţi nori.

Cerul să mi se-nchine,
Ca şi cum el e stăpân
Când simte a ta iubire
Ce nu vreau s-o amân.

poezie de Eugenia Calancea (16 octombrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Destinul

Când uşa sufletului tău ai vrut să o deschizi,
eu am intrat tiptil cu toată fiinţa mea umilă,
cu dragostea ce-o aşteptam mereu de la tine
şi uşa casei ce o las descuiată pentru tine,
am râs şi-am plâns de întâmplări ciudate,
de răni şi multe lacrimi noi vărsate,
trecut-am peste încercări şi încă viaţa ne încearcă,
destinul s-a jucat cu noi atâta timp
şi încă se mai joacă, că vrea să ne pună pe portativ.

poezie de Eugenia Calancea (13 ianuarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vreau să încerc...

Încerc să rup o bucată de aer
ce stă într-o mantie de durere
şi transportă o picătură de sare
pe o limbă de foc a unui fulger.

O pistă din inimă să o păstrez
pentru un pumn de cuvinte
mutând o gură de rai din cele sfinte
pe un surplus de suflet ce înzestrez.

Transport un nor îmbrăţişat de un voal
invadat de frumoasele amintiri
copleşită de regrete şi nostalgice simţiri
mângâiată de un cântec emoţional.

poezie de Eugenia Calancea (12 mai 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Viaţa e a ta putere

Profită de puterea ta
de-a alege ce vrei să faci,
şi fă bine acel lucru.
Profită de puterea ta
de-a iubi ceea ce-ţi place în viaţă
şi iubeşte cinstit.
Profită de puterea ta
de-a te plimba în pădure
şi de-a fi parte din natură.
Profită de puterea ta
de-a-ţi controla bine
şi cu grijă propria viaţă.
Nimeni altcineva nu poate
să facă asta pentru tine.
Profită de puterea ta
de-a-ţi face viaţa asta fericită.

poezie de Eugenia Calancea (16 iunie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îmi amintesc

Mă plimb prin zăpadă
Şi-mi amintesc de vremurile de odinioară,
Când aveam derdeluş în ogradă
Şi alunecam cu sania a nu ştiu câta oară.

Era spectaculos de frumos
Să te baţi cu bulgări de zăpadă
Şi apoi ne făceam albi ca un moş,
Iar mama, aşa nu voia să ne vadă.

Eram sănătoşi fără prea multe boli
Eram liniştiţi şi fără mult stres,
Dar azi viaţa noastră ne-o răscoli,
Cei care aşa vor, sau au un interes.

poezie de Eugenia Calancea (25 ianuarie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ninge cu dor

Ninge peste lacul nostru îngheţat de dor,
ninge peste salcia ce plânge de al tău fior,
ninge peste-ale noastre locuri
calde şi dulci amintiri,
iar fulgii coboară în valuri uşor,
şi iară ne ia al nostru fior,
de-ar ninge cu dor şi cu lacrimi
şi liniştea să stea în-mprejurimi,
aşa aş umple un gol din suflet,
şi vreau ca neaua să cadă-n buchet
iar tu mă iartă căci mult ţi-am greşit
şi de durere mă simt răvăşit.

poezie de Eugenia Calancea (23 decembrie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!