Lista completă, pagina 192
La zoo, toate animalele au o ținută decentă, cu excepția maimuțelor. Simți că omul e pe-aproape.
citat clasic din Emil Cioran
Adăugat de Corneliu Tocan, Ph.D., M.Sc.
Comentează! | Votează! | Copiază!
Au fost scrise 5 comentarii până acum.
Cartea "Caiete 1957-1972" de Emil Cioran este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la Nu există argumente de a trăi.
citat clasic din Emil Cioran
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
- adevăr (vezi și veridicitate)
- Adevărul este o eroare exilată în eternitate.
definiție clasică de Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nostalgia infinitului, fiind prea vagă, ia formă și contur în dorul de moarte. Căutăm precizie până și în lâncezeala visătoare sau în sfârșeala poetică. Moartea introduce oricum o anumită ordine în infinit. Nu este ea singura lui direcție?
Emil Cioran în Amurgul gândurilor
Adăugat de Lucian Velea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă n-ar fi atenuat chinurile amoroase prin disprețul teoretic pentru femeie, toți amanții s-ar fi sinucis până acum. Știind însă ce e ea, au introdus prin luciditate un element de mediocritate în insuportabilul acelor văpăi. Nefericirea în dragoste întrece în intensitate cele mai adânci emoții religioase. Ce e drept, ea n-a construit biserici; dar a ridicat morminte, morminte peste tot.
citat clasic din Emil Cioran
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cred în salvarea umanității, în viitorul cianurii...
citat clasic din Emil Cioran
Adăugat de Ciprian Marc
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pasiunea anonimatului, dorința de a nu lăsa vreo urmă îi e străină celui ce-și îndrăgește numele și opera, și încă mai străină celui care visează la un nume sau la o operă, într-un cuvânt veleitarului: acesta, dacă se îndârjește să caute mântuirea, va izbuti, cel mult, să se împotmolească în nirvana...
Emil Cioran în Demiurgul cel rău
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Atâta-i dragostea: putrezire împreună. Alăturând cărnuri străine și înfiripând fioruri din întâlnirile materiei, ea dă prilej plămadei de trup și suflet să soarbă chinuri prin ocolul plăcerii. În zadar împodobește ea cu geamăt obișnuita tăvălire, țâșnirea sonoră cu însoțire de sudori nu acoperă micimea întâmplării repetate.
Emil Cioran în Îndreptar pătimaș II (2011)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un plus de iluzie și de zbucium - iată la ce aspiră fiecare din noi, toți cei ce nu au norocul să creadă în nesfârșita horă a nașterilor și morților. Tânjim după blestemul de a renaște. Pentru ce și-a dat Buddha atâta osteneală? Ca să ajungă la ce? - La moartea definitivă: ceea ce, noi unii, suntem siguri că vom obține fără meditație sau penitență, fără niciun efort.
Emil Cioran în Demiurgul cel rău
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Câtă vreme umbli pe străzi parcă lucrurile tot ar mai exista. Dar când privești pe fereastră totul devine ireal. Oameni, arbori, animale conspiră în neființă. Și oare cum transparența geamului ne poate separa în așa măsură de viață? Fereastra care ne deschide spre lume ne îndepărtează, în fond, mai mult decât zidul unei închisori. Uitându-te la viață, începi s-o uiți.
Emil Cioran în Lacrimi și sfinți
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Emil Cioran, adresa este:
