Dostoievski

Poate că sunt un om demn, da nu ştiu să mă impun prin demnitate. Păi, îţi dai seama că se poate întâmpla şi una ca asta? Toţi ruşii sunt astfel şi ştii de ce: sunt prea bogaţi şi multilateral înzestraţi ca să poată găsi la repezeală o formulă decentă. Chestiunea stă în formă. De cele mai multe ori noi, ruşii, suntem atât de bogaţi înzestraţi, încât pentru a descoperi o formă decentă avem nevoie de genialitate. Or, genialitatea de cele mai multe ori nu există fiindcă în general există rar. Numai la francezi şi poate la câţiva alţi europeni s-a definitivat atât de bine o formă, încât să arăţi teribil de demn, iar tu însuţi să fii omul cel mai nedemn. De aceea forma are atâta însemnătate la ei.

Dostoievski în Jucătorul (1991)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Este greu să-ţi imaginezi în ce măsură poate fi viciată natura umană.

Dostoievski în Amintiri din casa morţilor
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Există două feluri de joc - jocul de gentlemen şi celălalt joc, de plebeu, cupid, pe care-l practică tot soiul de lepădături. Aici există o diferenţă riguroasă - şi cât de josnic e în fond această diferenţiere! Un gentleman, de pildă, poate să pună o miză de cinci, sau zece ludovici, rareori mai mult, de altfel, poate să pună şi o mie de franci dacă-i foarte bogat, dar numai de dragul jocului, de dragul distracţiei, numai ca să urmărească procesul câştigului sau pierderii; însă nu trebuie să-l intereseze defel câştigul în sine. Dacă a câştigat, îşi poate permite, de pildă să râdă cu glas tare, să comunice cuiva dintre cei din jur părerea sa, poate chiar să mai pună o dată şi să mai dubleze, dar numai din pură curiozitate, ca să-şi urmărească şansa, să facă combinaţii, şi nu din dorinţa plebee de a câştiga... Lepădăturile joacă într-adevăr foarte murdar. Ba chiar accept ideea, că aici, în jurul mesei, se petrec multe hoţii din cele mai ordinare. Crupierii, care stau la capetele mesei, urmăresc mizele şi plătesc, au teribil de mult de lucru. Ce mai lepădături! În cea mai mare parte sunt francezi.

Dostoievski în Jucătorul (1991)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Raţiunea este nenorocită. Prostia, dimpotrivă, este deschisă, sinceră.

citat celebru din Dostoievski
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

E o mare nenorocire dacă criminalii se judecă şi se iartă singuri, unii pe alţii.

citat celebru din Dostoievski
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!

Se întâmplă uneori în viaţă să întâlneşti oameni cu desăvârşire necunoscuţi care te interesează nitam-nisam de la prima vedere, mai înainte chiar de a fi schimbat o vorbă cu ei.

Dostoievski în Crimă şi pedeapsă
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiecare om, în afară de propriile sale păcate e vinovat şi pentru toate ale celorlalţi. Şi tot atât de adevărat e că, atunci când oamenii vor ajunge să îşi dea seama de asta, împărăţia cerurilor se va statornici pe pământ, nu va mai fi vis, ci o realitate.

citat celebru din Dostoievski
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Stareţul Zosima: Şi n-are niciun rost să-ţi frămânţi sufletul, muncit de îndoieli, socotind vremurile şi soroacele, căci taina vremurilor şi a soroacelor n-o pot dezlega decât înţelepciunea Celui-de-Sus, prorocirile şi dragostea lui. Iar ceea ce după socoteala omului va să se întâmple cine ştie când, prin voia Domnului, poate se află chiar în prag, pe cale să se înfăptuiască. Amin, amin!

replică celebră din romanul Fraţii Karamazov, Amin, amin! de Dostoievski
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dorinţa mea e să iert şi să îmbrăţişez pe toată lumea, nu vreau să mai pătimească nimeni.

citat celebru din romanul Fraţii Karamazov de Dostoievski
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Omul care se îneacă se agaţă şi de un pai.

Dostoievski în Crimă şi pedeapsă
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!