Lista completă, pagina 8
Unde Universul așterne Eternitatea
Când iubirea e poezie,
se strămută clipele
unde locuiesc toate visele
catifelate și curate
de orice impurități acumulate...
Când iubirea e poezie,
se parfumează sensurile,
se anemiază trecerile
de la un surâs la o căutare
de caldă senzualitate aninătoare...
Când poezia e strălucirea privirii
din ochii iubirii,
nu se zăbovește a aștepta sărutări
ci cu ardoare se-nlesnesc
dominantele întâlniri peste mări
ale inimilor în extaz,
acolo unde, pe-un albastru talaz,
Universul așterne Eternitatea.
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă pitesc în poala Maicii
Din dorința de-a cunoaște
alunec pe stânci sticloase,
ca un flutur de mătase
mă strecor printre năpaste.
Când alerg în ajutorul
celor rătăciți în stepe,
uneori mă mușcă-un șarpe
dornic să-mi ia viitorul.
Deși îmbrăcată-n soare,
mă atinge cîte-odată
negura și-un fir de zloată,
când invidia-i în floare.
Viața-i plină de surprize,
de-s bune ori de sunt rele,
merg pe șine paralele
dar se-întâlnesc în assize.
[...] Citește tot
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nevolnicie
Biet gustător de mici plăceri,
Nu simți că-n "azi" e-același "ieri"
Că-n "mâine" tot pe "ieri" îl speri?!..
Biet vestitor de mici credinți,
Refaci vre-un crez de la părinți
Și-n ceruri noi pui vechii sfinți...
Biet dascăl de cunoașteri mici,
Când cade-o stea, tu o ridici
Și lavă-i stinsă ne-o explici...
Poet cu ochii spre napoi,
Tu trâmbițezi drept zorii noi
Apusul după mușuroi...
Dar ești nevolnic a topi,
Din tot ce speri și crezi și știi,
Chemarea care ne-ar uni
Spre-a dărâma și a zidi.
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Urare pentru Nicoleta
În acest an îmi ești departe
dar Domne, cât poți fi de-aproape!
Trăiești aici în inima mea,
mă luminezi precum o stea!
Prietenia ce durează din copilărie
rămâne veșnic o făclie vie
și nu contează că ești aproape sau departe
că-ți vreau bine o știe inima ce bucuroasă bate.
Bate acum la ceas de sărbătoare
și-ți spune că-mi ești apă adăpătoare
de tot ce e frumos pe lume
și cingătoarea dăruită pentru noi anume
ce viața protejează de asprime.
Cu dragii tăi serbează azi în bucurii
eu te aștept Nico să-mi vii!
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suntem spirite libere
Pe aripi de vânt zburăm,
în căutarea misterului ne preumblăm.
Să descifrăm încercăm
visul unei nopți sau misterul milenar
lăsat ca mostră în deșertul legendar
căci spirite libere suntem și-am primit veșnicia în dar.
Frică, speranță, curaj și... viață,
suntem toți făcuți din același aluat,
doar prin vise ne distingem relevat...
Să fie oare destinul din neant preluat?
Mintea mângâiată de suflet, limite nu are...
cu o dulce adiere pe strune de chitară,
putem dansa în cercul iubirii
devenind un tot căci asta-i legea firii.
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Parte sunt din Univers
Pierdută-n tăcere într-un unghi din Univers,
o rază de stea îmi luminează sufletul imers
fără de voie în adâncul neștiinței, pervers.
Sunt doar un simplu vers dintr-o poezie
în continuă expansiune, grevată de fantezie,
unde întreg Universul vibrează de frenezie.
E totul mișcare deși pare un static moment,
viitor căutăm, plecați fiind din trecutul ardent,
în galop călărim secunde din al nostru prezent.
Sunt cuvântul ales din versul de-acces
către poezia ce viața a scris cu succes,
umilă aștept sentința ultimului proces.
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vârtej de pace și splendoare
Sunete armonioase ce-mi copleșesc inima,
Misterul cuibărit în culorile unei picturi,
O lacrimă ce-și strigă bucuria sau patima,
Clipe zdrențuite ce lasă grăbite minuturi.
Chemarea speranței, valul ce se rostogolește,
Pulberea de stele ce fardează cerul de vară,
Picături mărunte de ploaie, căzând mocănește,
Sărutări pasionale pierdute într-o gară...
Ascult încântată aceste voci, zbor peste toate,
În mine le-ajung ca pe o smoală strălucitoare
Ce mă-nvăluie scoțându-mă din captivitate,
Ducându-mă într-un vârtej de pace și splendoare.
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Insula de vis
Pierde timpul acolo unde nu există timp
În albastrul catifelat dintre cer și mare,
Cufundă-te-n tăcerea pământească-n contratimp
Cu cântece de sirene și căluți-de-mare.
Pășește pe insula de vis cu vămi de abur,
Prieten al nimicului, dușman al ființei,
Mergi în căutarea graniței de albastru pur,
Lasă în urmă frigul tăios al necredinței.
Scufundă-te în imensele tale abisuri,
Savurează pe-ndelete golul din adâncuri,
Întinde mâna, apucă comorile din versuri
Dintre cobaltul și safirul mării de gânduri.
(Despre insulele Eolie- Italia)
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trepte spre desăvârșire
Ploaie de pietre și bolovani
asaltează corpuri epuizate
ce se închină voinței cu ochi roscovani
mai presus de tot si de toate...
Se cere cucerit soarele unde anii sunt orfani
și vârful inexistent, mult prea departe...
Teama poticnește respirația,
vântul clatină ramurile copacilor
și sufletul rămâne uimit, când în sfârșit,
atingerea vârfului avertizează grația
frumuseții bulgărelui de pământ
in cuptoarele iubirii rumenit.
Maiestuos se ivesc, fără false aparențe,
frumuseți încă nevăzute,
de nepretuit, nascute din divine esențe.
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Doar împreună vom învinge
Ca un străjer stă soarele pe cerul limpede,
Lumina o păzește și-o lasă în grădină,
Ne spune-n taină că doar speranța e herede
Iar teama-i pentru suflet ucigașă toxină.
Sunt străzile pustii, orașu-i doar o lespede
Fiecare om visează la o girodină,
Ca un străjer stă soarele pe cerul limpede,
Lumina o păzește și-o lasă în grădină.
Îmbrățișări și atingeri de buze fragede
Ne sunt acum imagini de-o simplă copertină,
Nu ne întristăm, exemplu ne e Diomede
Uniți și încrezători vom rupe acea cortină...
Ca un străjer stă soarele pe cerul limpede,
poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Doina-Maria Constantin, adresa este:
