Lista completă, pagina 62
Povara
Ieri, te-am zărit cu mersul lin,
În parcul rozelor ce mor,
Pecetluite în destin,
De frigul cel necruțător.
Cer scuze... cred că am greșit,
Ai fost plecată în "Cantoane",
Pe muntele împădurit...
Sau poate te-am văzut la mare?
Memoria îmi joacă feste...
De-acum încep să-mbătrânesc,
Dar chipul tău în cale-mi este,
Oriunde merg sau poposesc.
Revin.... și visu-l pun în cui...
E fantezie-n fapt de seară.
Nu ești povestea nimănui,
Doar mie, dulce, grea povară.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când vine toamna
Perfecțiunea-ntruchipată
In chipul tău frumos de fată
Mi-aduce zâmbetul in zori
Si te culeg dintre scrisori.
Trecut-au ierni si primăveri
Si toate-mi par a fi ca ieri...
In mintea mea ești neschimbată
Și gândul mi se face roată.
Se plimbă toamna prin grădini
Aruncă norii ploi in spini...
Sunt frunze galbene pe drum
Dar știi si tu, ce să-ți mai spun?
Din anotimpurile toate,
Aș lua doar clipele lăsate,
Departe undeva in munți
Când ne plimbam prin văi desculți.
poezie de Doina Bonescu din Aripa timpului
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eva și Aladin
Aladin cel curajos
Și sărac dar și frumos
A găsit demult o lampă,
Pe o margine de apă...
Prăfuită, fermecată,
Lustruită și rugată,
Lampa-n prinț l-a transformat,
Trai tihnit, la un palat,
O soție ca un vis,
Precum Eva-n Paradis!
Eva cea de azi pretinde,
Aladin să o alinte...
Numai ea să-i fie dragă,
Noaptea și ziua întreagă.
Duhul Sfânt s-a tot gândit
Și dorința i-a-mplinit,
O transformă-n telefon
Care nu e monoton...
Aladin mereu atent,
[...] Citește tot
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Destăinuire
Să nu te miri, nu-s cea de ieri
Din noaptea lungă de tăceri
Eu m-am desprins, nu vreau să mint
Uitat-am chipul tău vrăjit
Un soare-n lac s-a scufundat
Si luna-n noapte l-a urmat
Un cer albastru infinit
De mine s-a indrăgostit
Ce vis frumos, azi lumea toată
E primavara-ntruchipată
Iar țurțurii de gheață reci
I-am risipit pe vechi poteci
In amintiri nu imi mai ești
Te-am scos din file de povești
Plutești pe val purtat de vânt
Nu-mi ești iubire, nu-mi ești gând.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eliberarea
Astăzi mi-am spălat gândurile.
Au disparut cele negre,
Și au ramas cele albe
Ca petalele de nufar
În limpezimea apei reci
A unui lac de munte
O rază de soare
Îmi incalzeste obrazul
Destainuindu-se cu glas soptit
-Si eu razbat greu printre norii
Ce-mi apar in cale
Cu ochii plini de lacrimi.
-Doamne, de ce am așteptat oare
Pana acum aceasta eliberare?
- Nimic nu este ușor.....
Îmi raspunde din seninul cerului
Aceeași rază de soare,
Fără nicio umbră de tristețe.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Brăduț
Astă-seară am primit
Un brăduț impodobit
Globulețe colorate
Si iubire cât incape
Intr-o cetină de brad
Adusă la mine-n prag
Bradul meu cu ace verzi
Spune-mi sincer tot ce crezi
Despre ochii mei căprui
Si de anii puși in cui
-Ești la fel ca la amiază
Spune bradul si oftează
Trebuie să mint puțin
Dorurile să-ți alin
In seara intunecată
Si căldură-mbrățișată
Mi-amintesc de drum in iarnă
[...] Citește tot
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spada
trecui râul jos în vale
pe o punte balansoare
era veche, lemn de nuc
construită de-un haiduc
ce venise dinspre munți
să prindă domni cu bănuți
greu sub cizma cea străină
și cu inima haină
dar cu-o floare... floare rară
nu se face primăvară
așa moșul povestea
șezătoare când era
serile de iarnă lungi
amintiri despre haiduci
apoi cântec, voie bună
chiar de-a fost cândva furtună
românul știe să-nvingă
chiar de-a încălțat opincă
[...] Citește tot
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Omul din umbră
in gândul meu cred că te știu...
ești o făptură bărbătească.
mă urmărești si-n umbră stai
când toamna-mi bate in fereastră.
nu te zăresc, iți simt prezența
poate-i ceva paranormal.
cu tine acolo mut si munții
si zilele-napoi le dau.
nu-mi ceri nimic., niciun cuvânt,
dar gândurile se-mpreună
ești viu..... te simt si te ating
dar numa-n nopțile cu lună.
atunci din umbră te desprinzi
și vii cu braț intins spre mine,
in vraja inimii mă prinzi
si ințeleg...... ce e iubire!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noi, românii
ninge iarna-n Pirinei,
ninge și-n Carpații mei.
vreau ca să rămân acasă
dar nu am un ban pe masă.
doinele le am in sânge,
dorul inima imi frânge...
imi doresc sa fim uniți
deși suntem risipiți
fiica mea e la Dijon,
nepotul dus in Gabon
o vecină-n Montreal
fina mea la Amsterdam
nașa e americană
matușa... italiană
fiul meu e dus la greci
greu norocul să-l incerci
[...] Citește tot
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Durerea noastră
Pe un mal pustiu de mare,
Simt cum inima mă doare.
Valuri reci mi-ating piciorul,
Gândul meu prinde izvorul,
Cel din munți venit în vale
Aducând doine de jale...
Lungi perdele de păduri,
Așezate-n munții suri
Nu mai sunt... au dispărut.
Corbi au aripi de-mprumut.
Nu e jir pentru mistreți.
Sus pe pajiști... doar scaieți.
Și aici la marea mare,
Unde-s margini de hotare,
Dunărea când se revarsă
Pune-n glas durerea noastră.
Peste tot este minciună...
Unde-i gloria străbună?
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Doina Bonescu, adresa este:
