David Ionel Romulus

Cel mai frumos verde...

Ai cel mai frumos verde pe pământ,
Cu el se înveleşte iarba când i–e dor,
Te privesc uimit ca pe un loc sfânt
Când cobor pe coapse la izvor.

Şi–n armonia lui sub pleoape îmi descântă,
Atât de viu, de frumos şi tandru,
Zăpada cărnii pure ce tresaltă
Pe sânul tău ca lujerul de leandru.

Doar în faţa ta acum mă–nclin
Cu sfiala unui val în părul lung,
La cascada unei flori de crin,
Acolo eu trăiesc şi am să mă sting!

poezie de David Ionel Romulus
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

În tine eu mă mut

Când de cer se agaţă luna
şi când ziua nu e zi
Aştern metafore pe pernă
să conjugăm verbul a fi.

A fi sau a nu fi,
dilemă sau citat,
Eu sunt, tu eşti, vom fi
cu iubire infestaţi.

Cu iubire infestaţi
ne încântă iară – şi vara
Şi singuri printre cărţi
topim lumină–n ceară.

Topim lumină–n ceară
iubita mea şi mâine
Cântându–ţi la chitară,
eu nu mai plec din tine.

[...] Citeşte tot

poezie de David Ionel Romulus
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Molipsit de linişte

Liniştea care mi te fură cu ultimul sărut pe gură...

simt pe mână incizia lunii
în timp ce oraşul ţipă în somn
zidindu – mă prag
în carne de noapte
cu mâna sub cap
pe frunze de lemn
( m-am molipsit de linişte )

ea pluteşte dincolo de vise
arcuindu – se în boltă pe o ultimă stea
când ceasul de jertfă
înfloreşte pe buze
secunde de cântec
la tâmpla cernită fără perdea

opreşte gheţari
în peretele trezit din tăcere
cu paşi de păienjeni

[...] Citeşte tot

poezie de David Ionel Romulus
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Drapelul

Avem o singură certitudine în culorile tale,
Dumnezeu, s–a îndrăgostit de raza
care–nfăşoară muntele ce ne stă de pază.

El pregătea muzica soarelui în eşarfa
albastră cu constelaţii de zâmbete deasupra luminii.
O privea în ochi, stând cocoţat pe ecoul
unor râuri de spice, zâmbind la fiecare atingere
a brazdelor flămânde cu miros de fân.
Atât de înalt privea strigătul păsărilor
încât aripile lor şlefuiau cerul pe o parte, pământul pe alta
colorându – ne retina cu iubirea ce ne naşte rădăcina.

poezie de David Ionel Romulus
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Merg pe stradă

Merg pe stradă, mai fac un pas,
Seara clipeşte peste oraş.
Umbre aleargă, gândul mi-e glas,
O rază de soare luminează-n lăcaş.

Merg pe stradă cu Dumnezeu la braţ
Răsfoim amintiri, numărăm paşi,
Patruzeci şi doi am numărat
Şi încă la atâţia vom fi părtaşi.

Merg pe stradă cu tine mă plimb
Bucuria vieţii găsită din timp,
Încă un an voi da la schimb
Iubirii de viaţă născută-n olimp.

Merg pe stradă privind la ceas,
O lume întreagă se învârte grăbită.
Doamne, iubesc timpul rămas!
Cum a curs timpul ca o clipită?

poezie de David Ionel Romulus
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Frumuseţea ta...

Atunci când cerul se lupta cu marea
şi prin pădure vântul frunze croşeta,
Primăvara în iarbă îşi îmbrăca culoarea
furată din privirea ta.

Glasul tău la tâmpla mea se scaldă
peste buze mute de uimire,
Aici, versul magic stă şi arde
frumuseţea ta purtată în nemurire.

Şi orbii pot să – ţi vadă frumuseţea
ce – ţi umple amfora de lut,
Cu ea mă spăl pe faţă dimineaţa
şi noaptea mă învelesc în aşternut.

Frumuseţea ta e muzică pe acorduri ample,
pentru surzi eşti grai purtat de unde,
Izvor împresurat de stele,
Dumnezeu, îmi face cu ochiul şi îmi râde!

poezie de David Ionel Romulus
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dansul Iubirii

Descopăr prin tine o lume mai bună
Chiar dacă viaţa e croită ciudat,
Tu imi oferi o stare divină
Ca într-un dans ce o iubire a brodat.

Lasă-mi privirea să te mângâie,
Să extragă definiţia perfectă a buzelor fierbinţi,
De unde am smuls poeme şiroaie
Şi săruturi cu care tu mă alinţi.

Vreau să mă pierd în braţele tale,
Să descopăr emoţii tăinuite pe marginea lor,
Să-ţi dăruiesc elixirul iubirii reale
Să abandonăm canoane pentru că nimic nu e întâmplător.

Trimite-mi un sărut ce ajunge la steaua polară
Ce imi provoacă frisoane fierbinţi,
Iubirea să fie un spectacol de gală
Unde tu eşti regina iar eu sunt un prinţ.

poezie de David Ionel Romulus
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde cad anii când se duc?

Unde cad anii când se duc, în noi, în cer sau în pământ?
Am început să–mi frământ visele sub scara ce urcă spre cer.
Poate vor fi şifonate.
Poate vor ieşi din chenar, dar cu siguranţă îmi vor umple gândurile.
Mari şi năstruşnice.
Fără să le poată muta cineva de sus în jos, de la est la vest.
Nu ştiu unde se duc când toate rămân departe, aşa cum sunt, până ziua întâlneşte moartea.
Cine stie?
Simt ceva! Parcă este adierea unei mâini peste genele care s–au contopit pentru o secundă în amfiteatrul gândurilor.
Teribilă treabă cu anii. Cu gândurile. Cu visele...
Şi totuşi, unde cad anii când se duc, în noi, în cer sau în pământ?

poezie de David Ionel Romulus
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un colţ de cer

Pe un colţ de cer voi scrie poeme
Cu pana unui pegas prins la jar mâncând,
Voi rescrie iubirea cuprinsă de vreme
Pentru tine Dragoste, să te văd zâmbind.

Verdele tău crud îmi va fi lumină
În nopţile ploioase ce în ferestre bat,
Îţi voi recita sonete ce sufletul alină
Scrise pe colţul meu de cer, unde te-am gravat.

Un pahar cu vin îmi este călimară
Rămas pe masă lângă colţul meu de cer,
Cuvinte se preling uşor şi se presară
Pe hârtia albă, învelind un trup de înger.

Şi nu-mi ajunge veacul, nici chiar era
Să scriu ce simt pe colţul meu de cer,
Am scris, voi scrie ce viaţa îmi oferă
Te iubesc pentru că eşti, semn de reper.

poezie de David Ionel Romulus
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am rupt din tine un colţ de rai

Am rupt din tine un colţ de rai
Când noaptea albă se agaţă,
Zidit în piept tu mă purtai
Şi când un clopot o să bată.

Îmbrăcată cu durerea,
Iar în mână legat strâns
Purtai dorul şi iubirea,
Să-i spui morţii: n – ai învins!

Încremenit – a şi pădurea,
Chiar şi vântul stătea stană,
Învaluit cu durerea,
Zâmbetul se varsă – n rană.

Cerul plânge, norii lacomi,
Vântul strigă după dor,
Frunzele se şterg de lacrimi
În bocetul ciorilor.

[...] Citeşte tot

poezie de David Ionel Romulus
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!