David Boia

Eschivele fetei

Dacă-i ceri o compensare
Are texte vasăzică,
La început că-i fată mică
Mai apoi că-i fată mare!

epigramă de David Boia (7 aprilie 2021)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

La aeroport

A consemnat un cartofor
Când a revenit din zbor,
Paraşuta va să zică
I-aceeaşi cu dama de pică.

epigramă de David Boia (12 august 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Imunitate

În viaţa asta eu vă spun,
Ca toată lumea să o ştie
Numai dacă eşti nebun
Poţi fi imun la nebunie!

epigramă de David Boia (27 august 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mergem spre nicăieri

V-am spus adesea şi susţin:
Urmând un drum necunoscut
N-avem nimica de pierdut,
De câştigat şi mai... puţin!

epigramă de David Boia (19 noiembrie 2016)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cetate total eternă (acrostih)

Avem o cetate absolut eternă la loc de onoare
Leagăn de civilizaţie şi unitate desăvârşită
Binecuvântată fie cetatea albă cu ziduri roşii
Aici bate o inima sacră de ţară unificată

Iată lumină mare pentru naţie a răsărit aici
Un vis sublim de veacuri tot aici s-a împlinit
Leii naţiunii au repus roata istoriei pe făgaş
Istorie sacră cu majuscule au scris acolo titanii
Acum şi peste veacuri să trăim în pace sfântă.

acrostih de David Boia (17 noiembrie 2016)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ecoul Big Bang

Nedesluşit cu patos cântă
În ritmuri care dau fiori,
Cântec ce ne înspăimântă
De multe ori, de multe ori

Cu glas sonor de trubadur
Printre inflexiuni feroce,
Înverşunat prelung şi dur
Transmite emoţii prin voce

Din sunete ce se-ntretaie
Ţâşnesc fascicule de foc
Ca flăcările din văpaie,
Reverberând din loc în loc

Când serile se iau la trântă
Cu un proiect necunoscut,
Vuietul lui tot mai cântă
Într-un registru grav, acut.

[...] Citeşte tot

poezie de David Boia (20 iunie 2014)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

La război ca la război

Războiul cel dur şi nebun
Despotic criminal şi obtuz
Atacă brutal cu iz de taifun
Lansând obuz după obuz
Ce rău şi urât saltimbanc
Se-nfruptă din carne de tun
Aduce necazuri pe tanc
Provoacă ravagii cu carul
Sălbatic din fire şi crud
Loveşte hidos ca barbarul
Tiranic şi crunt şi zălud
Mânca-l-ar neantul ş-amarul.

poezie de David Boia (16 martie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

genom

Genom

Descoperire epocală,
Esenţa vieţii în spirală.

distih de David Boia (29 august 2014)
Adăugat de Anca Petru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alelei

Întâi pe alei
Veneau celebrităţi
În devenire
Apoi au fost puşi atei
În stare permanentă
Pe aleile ateilor
Creşteau cândva
Din abundenţă tei
De la o vreme s-au veştejit
Şi au dispărut total
Nimeni nu mai sădeşte
Acolo tei
Pe aceeaşi alei
Numai melancolia
Persistă şi dăinuie
Acolo apar uneori
Fantome sinistre
Cu straie sumbre
Aleatoriu mai suflă
Pe acolo vânturi anonime

[...] Citeşte tot

poezie de David Boia (12 noiembrie 2017)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!

Abracadabra

Abracadabra a trecut sumbră pe aici
Cu mare fast şi cu tam-tam desăvârşit
A fost indusă repetitiv şi premeditat
Cu puteri magice dar distructive
Şi impusă de cei mârşavi cu jind
A produs îndeobşte noi dezastre
Şi pagube laterale şi colaterale
Au început aproape de demenţial
Să vină zile intoxicate cu chimicale
Şi preparate infestate cu alde E-uri
Codri falnici care nici nu mai sunt
Şi satele mele tind să devină bejenii
Copiii puţini care-s tot mai stingheri
Strigă din privelişti de haos şi ruine
Încotro te prefaci în zadar naţiune
Iar cele cumulate în conturi peiorative
Denotă o nouă urâciune a pustiirii.

poezie de David Boia (12 iulie 2015)
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!