Daniela Toma

Trăiesc în partea frumoasă a lumii, am dinţi de flori.

Daniela Toma în Fragile
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

recunosc bucata împăturită de voinţă din anul trecut
o ridic imediat de jos, o ghemuiesc cu forţa în mine,
ea sare direct în picioare şi o luăm la fugă,
o gură enormă de aer face schimbul cuvenit cu un ceas mic
pe contrasens

ora de joacă nu mai are nimic împotrivă,
din ochiul lunii eliberez spectacolul

Daniela Toma în din vol. Ochi de lună, Editura Universitară, 2021
Adăugat de Daniela Toma
Comentează! | Votează! | Copiază!

când reuşesc să sfârtec galbenul năuc din închipuirea mea,
pun demnitatea lui deoparte şi renunţ să-l mai văd

în timpul ăsta el pătrunde în vremea unei fotografii
şi-i dezechilibrează umbletul stângaci

mă arunc într-un secol nepregătit,
el se resemnează aşezându-se pe altă bancă lângă frumuseţe

o clipă!
nu mă grăbesc şi nu mă întorc! zice planul de înţelepciune
înlocuindu-se degrabă cu o filosofie de neam ales

galbenă, partea întoarsă la perete mă răsfaţă cu fructe de pădure,
ele ard, câinii latră palid

ce bine! în alaiul ăsta nu mă mai recunosc!

Daniela Toma în Volumul de versuri Fragile, Editura Art Creativ
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!