Lista completă, pagina 25
Monolog de primăvară
Primăvară, primăvară!
Ce te perinzi pe afară
Lăsând pradă norilor
Mugurii degetelor?
Și de ce-ți răsar în barbă
Corcoduși cu floare albă?
Miroși a parfum strident,
Glasu-ți este un torent
Ce trece printre coline
Ducând zumzet de albine
Și ropot de ploaie caldă...
Ochii tăi vor să mai vadă
Caii verzi păscând lumină
Din a soarelui grădină.
Părul tău - crengi despletite
Prin păduri de tei pitite.
Glezna ta - rece pârâu,
Genunchii-ncolțiți în grâu.
Primăvară, primăvară!
[...] Citește tot
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Metaforă
Pe un tărâm necunoscut
Rupt parcă din povești
Trăia, fără să fi văzut
Meleaguri pământești,
O fată, cum doar Eminescu
Știa să o descrie.
Era... ca o metaforă
Închisă-n poezie!
Lacrima Lunii îi spăla
Obrazul, fruntea, gura...
Iar noaptea, mai că-și învelea
Și gândul și făptura
Cu aripile unui înger
Menit s-o protejeze
De răul care-ar fi putut
Să o atragă-n mreje.
Dar ea, pierdută-n depărtări
Privea planeta albastră
[...] Citește tot
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ochiul ce te ninge
Se lasă frigul pe sprânceana nopții,
Strada atârnă de un felinar,
La ceasul ăsta, de-ar vorbi pereții,
Ar trece basmul lumii-n calendar.
Pe la ferestre, chipuri teatrale,
Par niște umbre care te conjur,
Jucându-și rolul vieții... Fiecare
Privind banalul, intim abajur.
Un zâmbet trist. Plânsul neprimenit.
O-mbrățișare, act de pietate,
Sărutul de final, neavenit
Într-un moment infim de caritate.
Cerul dezbracă țolul sclipitor...
Am pașii repezi. Se aud în beznă.
Mi-e sufletul și print, și cerșetor
Cu lancea orei scrijelesc pe gleznă.
[...] Citește tot
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sentiment
Mi-e dor de tine, dor de noi,
Când ne piteam vara-n trifoi
Sorbind cu ochii-ntorși spre soare,
Lumina-ncinsă, orbitoare!
Copii fiind, căutam zborul
Fugind desculți pe tot ogorul,
Convinși că timpul avea barbă,
Un toiag gros și-o clipă oarbă.
Pe înserat, neobosiți,
Spuneam povești cu zmei și prinți,
Urechea ridicând ușor
La cântu' înalt al mierlelor.
Mi-e dor de tine, dor de noi!
Pe-atunci nu aveam griji, nevoi...
O sete numai, de-a afla
Ce-nseamnă nu, ce-nseamnă da!
În iarnă, chiar de sărbători
Plecam pe străzi - colindători
Printre troiene de zăpadă.
[...] Citește tot
poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Dana Ene, adresa este:
