Lista completă, pagina 4
Acea iubire
Acea iubire...
Cu trăiri și cu visări
Căutări sau așteptări
Sau suspine
Stări de bine
Consemne, dileme
Însemne, probleme
Sărutări, remușcări
Înrolări, desfătări
Privire de foc
Poeme și joc
Tangoul dorinței
Și valsul credinței
Tornade de dor
Furtuni de amor
Sau forța de-acum
Mergând pe-al tău drum
Explozii pe soare
Când sufletul doare
Fior, încântare
[...] Citește tot
poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vizită
În sala de internet
parfumul tău persistă...
Vin zilnic aici, inspir adânc,
plămânii mei se îmbată fericiți
în parfumul tău.
Inima, sufletul, creierul
sângele meu, nervii mei
tensionați de dor de tine,
toate sunt pline
de parfumul tău.
A rămas în mine, cu mine, pentru mine
parfumul tău în sala de internet,
precum o semnătură digitală.
Semnătura digitală a ta,
profund în inima mea,
cu parfumul tău.
poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fisură în timp
împărțeam vremurile noastre
ultima clipă cântărea tone de durere
furasem fiecare startul
ofeream buchetul meu de timp
oprindu-mi virgula secundelor
foc bengal repetitiv
prim-solist pe scena vieții
doar prima secvență
plonjase rebelă
suicidal
în inimi virgine
tristă entitate cu dublă cetățenie
rătăcită în no man's landul
liniei maginot
i-am trimis fulgerul albastru
eliberând-o în noi
fisură în timp
poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Regina nopții
venise de la bal plutind pe-o amintire
regina nopții
dintre mii de stele
mă căuta sperând într-o iubire
oferindu-mi zestrea ei
floarea ei cu cinci petale
furată din soare
lumina de sidef a lunii
șipotul apei către matcă
satinul unei mângâieri
gustul divin de piersici coapte
mireasma serii unicat
era
în grădina mea
fascinat
profund mișcat
am simțit pulsând ceva
tangoul verii ei cânta
nostalgic în inima mea
poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rendez-vous cu... o poezie
Bați la fereastra mea de biet ateu,
Tu, poezia visului promis,
Deschid zăvorul să te văd, ah, eu
Mă pierd în tine, și m-apuc de scris
Scap foile din mână-mpresurat
De cerul tău din ochi și-un nor pufos
Și intru-n cer și-n nor îngrijorat
De orizont, de-a nu fi nebulos
Mă sprijin pe un gând, a mea credință
Ridică trepte-n tălpi spre ce tânjesc,
Simt pe obraz arzândă referință,
Îmi sufăr fericirea... și zâmbesc!
poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nesfârșitul unui picur
un picur mi-a căzut pe obraz
și mintea m-a alergat deja
prin ploaia de vară
creștetul inspecta norii
mirosea a ciuperci de pădure
am furat un fulger
pentru arcul zodiei mele
subit
m-am rătăcit
în poienile ochilor tăi
iar inima mea te strângea la piept
într-un gest aparent reflexiv
posesivitatea își țesea pânza ei trainică
de proximitate
integrându-ne
atunci gândurile noastre au devenit rugă
de nesfârșire
poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mama
prima dată mi-au crescut mâinile
copilul dorit mângâia sânul mamei
minunea lichidă fixa viață solidă
fluxuri de căldură croiau aleile mâinelui
primisem deodată conștiința durerii facerii
pluteam în explozii de lieduri
esteticul diversității îmi invada simțurile
gânduri firave își croiau timid poteci
spre orizonturi
o lumină mă îmbrățișa
cu limpezimi albastre
în ziua aceea
gânguritul meu a scos primul
te iubesc
poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La început de cuvânt...
La început a fost cuvântul, fără de formă, o idee
Cristalizată-n interjecții ce defineau prima scânteie,
Și mici scântei extrapolate în doruri, vise, în imagini
Au conturat cuvinte varii în cartea cu-nsorite pagini,
O simfonie de culoare, la începutul de cuvânt,
Era cuvântul celor care au germinat pe-acest pământ.
Crescând, o mare de senzații au generat o rapsodie,
Fragment din epopeea lumii, cântând a vieții... poezie.
poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire pierdută
Și totuși,
turcoazul plânge prin ochii tăi
un safir rătăcit,
zâmbetul îngheață în faza primară,
clinchetul zurgălăilor din voce
se sparge strident,
iar respirația începe
printr-un suspin adânc, reverberat...
Poate...
poate doar că
verdele adoră albastrul,
Soarele se odihnește,
iar Luna încă îl iubește...
tunetul ploilor de vară
încarcă energie în tulpini
și rădăcini,
apoi foșnește vântul
prin frunzele ce definesc
Pământul.
poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Catifeaua din iris
copleșitoare căldură
soarele încărca pivnițele iernii din noi
cu verdele din alb
se revărsau poieni înflorate
pe îngustele poteci de timp
caruselul vieții își aroga dreptul
de prim-solist pe destine
prinși la mijloc
ne-am agățat de lianele gândurilor albastre
în balans
ultimul salt ne-a aruncat împreună
pe țărmul cu pietre
le-am strâns la piept
recunoscători
împărățeam secunda noastră
pe margine de lume
ne unea
catifeaua din iris
poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Dan Mitrache, adresa este:
