Lista completă
Nebunie, nebunie, unde să te întâlnesc?
Sunt emirul ce domnește într-o lume de... pustiu,
Singur, cu-ale mele gânduri, pe întinderi de tristețe,
Frământate de durere, în nisipul auriu
Din deșertul vieții mele, pân-acum la bătrânețe.
Ce e viul? Ce e viața? Ce e tot ce mă-nconjoară?
O mizerie? Un lux? Un delir? Sau o părere?
Chiar trăiesc, sau mi se pare? Și a nu știu câta oară,
Drept răspuns la ce mă-ntreb, nu primesc decât... tăcere.
Lupt din răsputeri cu visul, să înving realitatea,
Schimb idei în dialoguri cu absurdul evident,
Stau la rând la fericire... și nu prind întâietatea,
Iar în școala vieții mele, anual sunt repetent.
Sting cu foc tot ce mă arde și mă spăl cu... murdărie,
Îmi usuc în apă haina pe care o port pe dos.
Am să-mi caut libertatea, undeva prin pușcărie
Și-mpăcat cu mine însumi, am să mă înalț în jos.
[...] Citește tot
poezie de Dan Dadae
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost scris un comentariu până acum.Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Dan Dadae, adresa este: