Lista completă
Un teatru fals
Din "frumos" mă retrag în dizgrație.
Nu dorit-am nicicând vre-o ovație.
Artele apun din generație
În generație. Exclamație!
Cine să ia în considerație
Quintesența în versificație?
Mi-e milă, îți spun, de tine, nație.
Sărăcești în acte de creație.
Urmăritori sunt doar de senzație,
De fală, faimă. Spoială!!! Dar ție
Ce au a îți lăsa drept avuție?
Mai nimic. Un teatru fals, în beție.
Fie-mi aceasta ultima prostie:
Din "frumos" mă retrag în dizgrație.
poezie de Cristian Cruți
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vis de nuntă
Ea cuprinde a lui mână
Între palmele-i plăpânde,
Și-alipind-o de obrazu-i,
Plecând fruntea, își ascunde
Ochii triști, cuprinși de cearcăn
Și gurița-i suspinândă,
Pe-al lui piept scăldat de păru-i
Și de șoapta tremurândă.
Tot mai tare mâna-i strânge,
Tot mai tare îl îmbie.
Disperarea dar o-nfrânge,
Varsă lacrimi de mânie...
A ei inima bogată
Mult rămas-a sărăcită,
Și de zbucium și de freamăt
Se învinge, și-i slăbită.
[...] Citește tot
poezie de Cristian Cruți
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spunea Eminescu...
Sunt poeți multi și "poiate",
În ziua de azi, cu duiumul.
Ehehei!
Fără diplome, la scris nu îți da drumul.
Doar pe ei.
Nu contează ce scrii tu dintre simțiri,
N-ai respect în fața lor, decât cu lingușiri.
Valoare nulă.
"Nu mărindu-te pe tine, lustruindu-se pe el",
Spunea prea trist Eminescu despre cel mișel.
Cap de... bulă,
Spumă efemeră, așa vânt ce se îndoaie.
Și-au cultura cât au alții jos... pe foaie.
Ia măsură.
Și-au cultură.
poezie de Cristian Cruți
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ucigașa
Ah, tu! Cea ce-ai ucis dragonul cu un zâmbet!
Pe mine totuși nu ai vrut să mă omori.
Căci în al vieții tale greu și pustiu umblet,
Te-ai rătăcit în gându-mi de zeci de mii de ori.
Zadarnic mi te-arăți acum încoronată,
Regină peste univers și peste lumi,
Când sărutarea-mi, știi că e ofranda dată
Astfel încât sub pasu-mi, din tine să te-aduni!
Și iei în mâini coroana, spre mine o întinzi...
Știind că sub răsuflarea-mi sclavă ai fost mereu.
Și te ador. Dragonul deasupra-ți îl cuprinzi.
Însă-mi întinzi coroana. E clar deci ce-ți sunt eu.
poezie de Cristian Cruți
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi Ne poți propune o poezie de dragoste?
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Cristian Cruți, adresa este: