Cornelia Georgescu

toamna aproape –
la poarta furnicuţei
greiere cântând

haiku de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Epigrama – definiţie

Epigramele înţeapă
Fie chiar şi fără ac,
Ustură, însă "îndreaptă"
"Bolile" ce nu au leac.

epigramă de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Efecte

Nu-i doar o simplă băutură
Şampania, ci elixir;
Dar dacă n-ai nicio măsură,
Te poate duce în... delir.

epigramă de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Pisoiul şi elefantul (fabulă)

Într-o zi se întâlni
Un elefant – gigant –
Animal foarte înalt,
Cu un motănaş, gingaş,
Mic şi tare drăgălaş,
Ce era puţin la stat,
Însă... foarte îngâmfat.
Dintr-o simplă întâmplare,
Animalu' acela mare,
Fiindcă tot privi în jos,
Îl văzu pe mustăcios.
Iar pentru că tot îl zări,
Elefantul astfel gândi:
"Şi aşa eu mă plictisesc,
Ia! Mai bine să vorbesc
Cu acest motănaş
Aşa mic şi drăgălaş."

Astfel în minte-şi propuse
Şi-n cele din urmă-i spuse:

[...] Citeşte tot

fabulă de Cornelia Georgescu din Tăcere... (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Totul pare identic. Şi ieri, ca azi, la fel ca mâine. Se repetă. Rutină... Ce se schimbă? Doar timpul. Sau nici el. Deşi trece, mereu în aceeaşi direcţie: înainte! Sau doar aşa pare. Nimeni nu-l poate întoarce sau opri. Nimeni nu-l poate înţelege. N-are legi! Nu se supune! El e timpul – eternul duşman şi aliat al tuturor. Nu stă în loc niciodată, chiar dacă uneori aşa pare. Aparenţe înşelătoare. Sau poate nu?...

Cornelia Georgescu în În căutarea omului (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cuvinte...

Cuvinte
neştiute şi neînţelese
de nimeni,
Dar scrise şi gândite
de mine...

Alcătuiesc o poezie
neştiută şi neînţeleasă
de nimeni,
Dar scrisă şi gândită
de mine.

poezie de Cornelia Georgescu din Tăcere... (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îşi pregăti rapid un ceai aromat, fierbinte, puţin îndulcit, pe care-l bău, savurându-l în tihnă, apoi ieşi pe suprafaţa albă a planetei, ca să se împrospăteze. Ştia că aerul de afară îi va face bine, îl va înviora; aerul acela alb, atât de curat, de îmbietor... O mică plimbare îi va fi de folos, după cum se gândea el, deci ieşi afară, pe suprafaţa albă, imaculată a planetei şi nu regretă hotărârea luată. Aerul alb, dens, neuniform, îl înconjură inevitabil. Era atât de plăcut să simtă cum îl trage în piept, cum îi pătrunde în organism, invadând benefic fiecare celulă a corpului său, purificându-l parcă; cu adevărat o gură de aer curat. Se simţi relaxat, revigorat.

citat din romanul Proxima, Partea a-II-a: "Planeta Proxima" de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Criticilor literari

De critică nu mi-e frică...
O fi bună la ceva!
Însă de alţii n-ar scrie,
Dânşii ce-ar mai critica?!

epigramă de Cornelia Georgescu (2009)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Să fie oare Terra într-adevăr unică în felul ei, în tot acest Univers infinit, plin de stele şi planete, miliarde şi miliarde, singura locuită?! Greu de crezut, greu de acceptat...

citat din romanul "Speranţa"... dinozaurilor! de Cornelia Georgescu (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adresa

Cine vrea să mă cunoscă,
Să ştie adresa mea,
N-are decât s-o găsească
Pe această albastră stea.

Mică e a mea adresă;
Dar n-o veţi găsi în presă.
Veţi căuta în zadar,
Căci presa n-are habar.

Dar de vreţi să mă găsiţi
Şi adresa mea s-o ştiţi,
Pe mine să mă întrebaţi
Şi astfel simplu o aflaţi.

poezie de Cornelia Georgescu din Tăcere... (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!