Lista completă, pagina 25
Miezul de rouă
Motto:
"Să mori nu este nimic,
înspăimântător este să nu trăiești."
(Victor Hugo)
În adierea dorul dintâi
Visele ard în fâșii...
Miezul de rouă închide
Lacrima-n oglinzi fluide!
Departe de dor de iubire
Sângele e-n spinul subțire
Nevindecat de trufie și fior
Tulburare în timp seducător...
Să nu rănești miezul de rouă
Să nu împarți lacrimă-n două
Când pleci tu dincolo de zare
Într-o risipă devastatoare!...
[...] Citește tot
poezie de Constantin Anton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fuga de destin II
Epuizantă așteptare spre Neant;
Slavă celor orbi, fără de lumină...
Mă curăț de ispite și de păcat
Când Moartea rănile mi le alină!
Și, plânge, plânge preotul din sat!
De taine nedeslușite viața e plină...
Mă uit în urmă, la tot ceea ce-am lăsat
Prietenii în dușmani vor să devină?!
N-am vrut la nimeni niciodată
Să fac vreun rău sau să trădez...
Las lacrimile-n miez de piatră
Ca îngerii trăiesc, plutesc, visez!
În fuga mea spre un alt destin
Se răscolesc cuvinte însângerate...
Spre Mănăstiri merg și mă-nchin:
Doamne, iartă-mă de singurătate?!
poezie de Constantin Anton din Simplitate și firesc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Baladă de iarnă
- Dragul meu Dalb
Singur, unic și drag
Toate sunt în nevăzut...
Lăsă-mă să te-ating, să te sărut!
- Draga mea Dalbă
Oricât îmi ești dragă
Lasă-mă să fiu un fulg de nea
Să mă prinzi suav în palma ta!
- Dragul meu Dalb
Zbor spre tine cu drag;
Te-ating, te zăresc și plutesc...
Dragule, știi tu ce mult te iubesc?
- Draga mea Dalbă
Să-nțeleagă-o lume întreagă
Când sunt în zbor cu tine
Cerurile sunt limpezi și senine!
[...] Citește tot
poezie de Constantin Anton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lady - I
Bogăția ta e fără dimensiune
Atâtea cristale Swarovski stau să cadă...
Te salvezi o, pradă pentru lume
În cucernicia îngerilor în prima zăpadă!
Ești ca o mireasă pentru care
S-au însângerat mii de imperii...
Acum, te iubesc cu teamă, cu înfrigurare
Și te ascund în miezuri de materii, Lady!
În spiritul sacrificiului meu suprem
Când aurul din lume nu se mai vinde...
Tezaure cu amintiri au ultim semn
Lacrima ta ascunsă în trupul meu, iubire!
Lady, ți-aș dărui tot ce-i mai scump
Dar sufletul meu îți aparține...
Iubesc, mă tem în tine mă întrup
Și să mă ierți când ard vechile destine!
poezie de Constantin Anton din Simplitate și firesc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ecouri de singurătate - I
De viață m-am îndrăgostit mereu,
De ceruri înalte și senine,
De pământul muncit din greu
ACASĂ, la ȚARĂ, la mine!
Am arat, am semanat, am cules
Vise și speranțe noi, depline,
Și cu toată lumea m-am înțeles
ACASĂ, la ȚARĂ, la mine!
Am stat la mese cu cei dragi
Cu sufletele de iubire pline
În dulceața florilor din fagi
ACASĂ, la ȚARĂ, la mine!
Cuvintele îmi înfloresc în gură
Credința fiind în Sfînta Treime
Să nu gândesc de rău, cu ură,
ACASĂ, la ȚARĂ, la mine!
[...] Citește tot
poezie de Constantin Anton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Valsul iubirii pierdute
Dansez cu umbrele
În înserarea fără de pași
Trufiei mele singur mă lași
Incandescent ochilor pătimași?
Dansez cu lacrimile
Și nu mai pot pe umărul tău să plâng
Atâtea iluzii ard în mine și se frâng
Tăceri ce le-am simțit pe fiecare gând?
Dansez cu sângele
Ce-n inima ta poate va-nflori
Tu, petală... eu, dorul tău de-a fi,
Tu, lumină... eu, bucuria ta de peste zi?
Dansez cu visele
Și se surpă metafore-n rime
Regretul ce nu-mi mai aparține
Suavitatea unui gând de la tine?
[...] Citește tot
poezie de Constantin Anton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Elogiul vieții - VI
Se-nchid ferestrele spre lume,
Se-nchid ferestrele din noi
Se înnegresc zile după zile
Și flăcările orbesc în ploi!
Abandonați în stări inutile
Purtând trufii de condamnați
Se înnegresc zile după zile
Uităm de părinți de copii de frați?!
Ne lasă Dumnezeu din toate
Păcate înfrângeri erezii
Se înnegresc zile după zile...
Noi, strângem lacrimi din copii!
Martiri închiși în colivii
Nici aerului de noi nu-i pasă
Se înnegresc zile după zile
Și noi tot nu mai ieșim din casă?!
[...] Citește tot
poezie de Constantin Anton din Simplitate și firesc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Elegia firului de iarbă - I
Lăsați-mi primavera asta crudă
Tăcerea care plânge și acuză;
Frații acasă nu mai pot să ajungă,
Lăsați-mă fără implorări și scuză?!
Caut în rădăcinile sufletului meu
Rugile vostru pentru care lupt și eu;
Sunt un fir de iarbă călcat de toți, distrus;
Întru ființa mea plânge pururi doar Iisus?!
Îmi vreau boabele de rouă,
Miez de nou destin;
Să vă dăruiesc doar vouă
Verdele crud sublim!
Îmi vreau o rază de speranță,
Ruga Soarele-răsare;
Dorul tuturor de viață...
Nu mă călcați în picioare!
Îmi vreau frații și surorile înapoi,
Mângâieri de flori și de albine;
Credința să ardă iar în noi:
Doamne, mă apără!... sunt cu Tine!
poezie de Constantin Anton din Simplitate și firesc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Primăvară neagră - II
În cristalul morții
Suntem fără dimensiune;
Ne încearcă spiritul rațiunii
Redeterminări de sens și lume!...
Se dilată celulele fără contur
Neliniștea arde stări latente;
Fugim în granița celui singur
Trădând ultime reci sentimente!
Pământul alunecă sub noi;
Nu mai are abisul certitudine;
Ne încearcă spiritul rațiunii
Redeterminări de sens și lume!...
Atomii se dizolvă în abstract!
Nu vom avea nicio înfățișare!
Moartea se plimbă astăzi în frac;
Ne mai dă dreptul la o încercare?!
[...] Citește tot
poezie de Constantin Anton din Simplitate și firesc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ecouri de singurătate - V
Se-nchid lăcate și sună
Cătușele însângerate;
Tăcerile-n lacrimi se adună
De-atâta singurătate!
Se-nchid gratii reci de oțel
În gratii de rană vie;
Martire voci ard crude-n mister...
Însingurat e orbu-n propria-i poezie!
Se-nchid lumini și umbre
Și ochii într-o lacrimă trecută;
Mă surp... prin mine o să umble
Atâtea boli; și, viața fără luptă!
Aș vrea să evadez!... dar unde?
În mine, vai, nu mai am loc!...
Strig în pustiu (pustiul se ascunde
În patimi oarbe, în răzmeriță și în foc)!
[...] Citește tot
poezie de Constantin Anton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Constantin Anton, adresa este:
