Lista completă, pagina 11
Coline cu zăpadă
cântă amurgurile chitară
neguri intră în lemnul de tei
ca și cum ar fi prima oară
tăcerea coboară în miei
s-ar vrea mugurii în lemnul de tei
noi suntem pe deplin iarnă
dragostea începe să cearnă
toane peste zilele ei
ca și cum ar fi prima oară
trestiile plâng
păsări hotărâte să moară
umărul lor nătâng
timpu-i negru de viscolire
noptatici însingurăm un gând
noi doi de-ocolire
iubirii cu aerul sângerând
poezie de Cipriana Tanu din Prea mult rai
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi Ne poți propune o poezie de dragoste?
* * *
acest poem
nu-l scrie mâna mea
nici gândul n-a cerut
ceva să-mi spuie
mâna aceasta
nu va mai scrie nimic
până când îngerii
vor putea urmări aburi
cum urcă și coboară
o pâine-n altar
în noaptea asta
suntem sfinți
preschimbați în trișori
îmi vând pământul de sub picioare
să-ți luminez steauă pe cer
acest poem
[...] Citește tot
poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu taci
Cuvântă-mă doar cu Iubirea
Ți-e gura toată un sărut
Și nu-s tăcerile-i de întristare
Ci-s gândurile luptă cu morile de vânt
Cuvântă-mă cu tine, zeiască strălucire,
Iubirea ți-e sfințire-n trup, complot
Pentru neîngeri cu-alean în neiubire,
Calpe bătute cu chip de savaoth
Cuvântă-mă în melodii de ceruri
Albastru-n ochi toarnă-mi nemărginirea,
Eterne înfloriri pe mâini, eteruri
De primăvară-înaltă, mi-aduseși nemurirea.
poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lanul cu stele
Veneai să pui o floare în cuvânt,
Pe boltă-mi neplouare,
Și cel mai dulce fraged vânt
Acel de alintare.
De potolire-n atrii, cântul,
Când de înseninare nu-s,
Să iei în tine dor, avântul
Când mă preumblă vreun apus,
Acel cu buze însetate
De preamult scrum de zbor
De aripi nesăltate
Stropșind păreri, de-ogor.
Veneai să faci icoană din cuvânt
Prin macul pielii mele
Să-mbraci candelele-i în sfânt
Tocmai lanul de stele.
poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De aducere aminte
Mai simți, mai știi, auzi venirea nopții?
Celei în care mi-am lăsat laurii veșniciei;
De sete și de-înseninare, de zâmbet îți erau,
De-aducere aminte că ți-am fost prima oară
Lăsarea înserării-mi va plânge poverile din pași,
Vacarm ce o să-ți deraieze iarăși somnul,
E-atât de dulce chinul și-acest arbore ce-mi stă plin,
În loc de frunze, ramuri, suflet îngreunat de beznă
Mai știi, mai simți cum se rupea cerul, plânset în sfinți?
poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sațul în ape
Îmi umblă în sânge
tăcere de miei
Iaduri pun rânjet
călăilor mei
Îmi umblă tăciune
năvală în oase
Sfinți falși fac pândă
genelor somnoroase
Îmi cântă în piept
rafale de cuci
Dumnezeu leagă
sori la răscruci
Îmi cântă în piept
pulsuri de nuci
Dumnezeu vine
să pună nume la cruci
[...] Citește tot
poezie de Cipriana Tanu din Te iubesc altfel
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mon ami la rose
mă locuiește o zi de duminică
din care să mă scot nu pot
încep să-mi iasă fire verzi pe la sprâncene
și iarna să-mi rămână în spate
mă locuiesc în zilele tale toate
răstignire de crini
veghez să mă părăsească toți norii
veniți asupră-mi nopți albe
mă locuiește o zi de duminică
gânduri se-njugă la falnicul meu dor
și doar ce-ai fost în mijlocul lor
că inima mea prietenul meu trandafirul
din lumea-i nebună se ridică și-ți pleacă
poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
La umbra buzelor tale
Mi-am culcat sărutul
la umbra buzelor tale
dune de nerăbdări
astfel îți pot gusta gândurile
le pot înțelege capcanele
care au aceeași culoare
cu preasfinția ta sâmbure al iubirii mele
sufocat de nesomnul ce va
să-ți trudească trupul
a noapte albă.
M-am murit
la umbra buzelor tale
mi-ai ucis arșițele
inegalabilele
Tu știi că nu-i bine
și că trebuie să mi le pui înapoi
acum
mâine
pentru liniștea ta neomenescule
[...] Citește tot
poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
eu n-o să mor niciodată
dovadă mi-e suflet verde viu
pe tine nu te-a iubit nimeni
decât cu zece brațe deodată
acelea cu care te scriu
eu n-o să mor niciodată
ca sunetul în coarde-o să fiu
pe mine nu m-a iubit nimeni
ca-ntr-o infinitate plecată
în iris la tine mă știu
eu n-o să mor niciodată
toate se sting într-un târziu
pe noi nu ne-a iubit nimeni
ca printr-o vrajă de cer blindată
fire de rai ori cocon ivoriu
o singură stea la vecie înjugată.
poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tu ce-mi mai spui
hei, inima mea,
tu ce-mi mai spui despre mine?
mă mai învie nopți albe?
îmi mai sorb nectarul albine?
dar tu, inimă a lui,
pe unde-ți mai umblă pașii
care cer străveziu
își îneacă pântec în tine?
tu ce-mi mai spui inimă nouă?
- mac sărutându-i aurie -
luceafăr rupt de azur să-mi plouă
senină noaptea praful de păpădie
ți se vor tăia, inimo, aripile
și-mi vei cădea în iarbă
își vor crește pruncii în noi, luminile,
inimă, oarbo
[...] Citește tot
poezie de Cipriana Tanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Cipriana Tanu, adresa este:
