Index și topuri | Comentarii recente | Citate la întâmplare | Adaugă citat

Cătălin Al Doamnei

Lista completă

Peut-être

orice întoarcere în trecut este imorală
îmi amintesc
pajiștea pe care pășteau cei șase viței de lapte și tu le mângâiai cornițele
apoi vacile soarelui
împușcate
două piane aduse în căsuța din vârful muntelui
de-a-nspinarelea
8 km
pe drumul de arsă piatră pregătit de însuși beethoven
ca și cum ar fi trebuind să concerteze ori să-l întâmpine pe napoleon
în amurg
deja vu
din viena fără vină
retrăiesc un trecut profund imoral
prea bine
au dispărut numele noastre scrise pe frasin
sunt amintirea numelui tău
spuneai
șirul tău de vieți suprapus peste viețile mele suprapuse
aidoma

[...] Citește tot

poezie de Cătălin Al Doamnei
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rogvaivpoem

absența ta
mi-era foarte somn
îmi doream să adorm
să am un somn fără vise
prezența ta
eram foarte viu
& voiam să-mi pierzi visele
ca-n studenție străine de mine
erai curioasă de mine însumi
ce înseamnă în fond a-l cunoaște pe cel capabil să scrie
o jalbă la baie laba nu e pentru decanul peaiubit & nu prea
scuipat de dl. securist n. c. al nostru profesoriu
vorbirea lui percutantă a construit atheneul
din iași din tătărași
acolo locuiește victor de la victorie
zeița care nu ne mai răspunde la nicio convorbire mobile learning
zeițele nu mai poartă mărgele de cadmiu am studiat îndelung
cadmiul protejează oțelul (acum o ascult pe iulia de la ecou
mi-am petrecut foarte multe ore cu ea
vorbind despre întârzierile poetului poeților din poezia română

[...] Citește tot

poezie de Cătălin Al Doamnei
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Quo vadis

din catacombe am ieșit
mai mult mort decât viu
mă urmăreau mugetele împărătești
la aprinderea focului
un fluture gigantic un singur fluture
nu avea aripile arse
dâra de polen a inefabilului
singurul lucru palpabil pe care-l urmam
quo vadis
torturile semenilor îmi oprise pasul
aidoma ideilor la ieșirea din peștera cu lilieci negri
atârnând zgribuliți deasupra vremelniciei
nu aveam conștiința morții din adâncuri
mă îndreptam spre lumină
orbitoare lumină într-o zi de miercuri
în care fusesem dat spre sfâșiere fiarelor
o clipă le înfruntasem din inerție și teamă
cândva fusesem un om puternic
și nimeni dintre ai mei nu se putea măsura cu mine
știind că mă voi lăsa învins

[...] Citește tot

poezie de Cătălin Al Doamnei
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Selenopoem

trăiam printre pereții unei irealități care devenise mitologie
fuseseră dezgropați idolii mai vechi sau mai noi
lumea li se închina
însă nu aceasta iustra condiția umană
mesajul decriptat printre săpături de arheologi ai clipei
trecea pe deasupra ca și cum vuietul morții
se-ndepărta de sufletul celor care-și părăsiseră trupurile
și acum se hrăneau cu vorbele atârnate în hieroglife de aur
fusesem întrebat dacă eu cunosc mesajul celest
răspunsul a rămas suspendat la jumătatea distanței
dintre mine și lume dintre mine și lucruri
dintre revelație și ceea ce nu mă poate pierde
nu vorbeam zile în șir
iar dacă trebuia să aflu ceva despre prezent
exprimarea celor cu care intram în contact
devenea familiară ca și cum ne-am fi văzut de curând
mitologia clipei & anilor & a luminii
transforma discursul în fantastice însoțiri ale sinelui
totul devenea atât de aproape atât perceptibil cu inima
din cel mai frumos poem al lui borges

[...] Citește tot

poezie de Cătălin Al Doamnei
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Poem necrepuscular

de foarte departe înțelegând felul de a fi al cristalelor
viața trebuia să meargă mai departe
pe mâine răspundeau judecătorii cu teamă
adormisem și somnul meu îi făcea să redevină
la starea lor de dinainte de a mă preface a le da dreptate
foarte mulți nici nu mai înțelegeau
cine și despre ce se vorbește printre frunze de arin
lumina înserării devenise trup al cosmogoniei de leagăn
îl îmbălsămasem cu alte chipuri de scandinavi
dinadins victorioși asupra sinelui dacă
sângele prelingându-se din corăbii înghețate devine
altă lege a matematicii fluide
victorie nestinsă a clipei după fiorduri intrânde și ieșinde
din mine însumi ca dintr-o corabie a lui noe
azi mi s-a părut a fi așa & mâine mi se va părea la fel
șoferi saltimbanci își vor uni sufletele crepusculare
eu însă nu voi permite crepusculului să se atingă
de steaua cu clonț de rubin din care alte stele mușcară
zeii la zenit își mută turma seninul celest & angelic
mișcă planeții bunului eminescu & nu turma de demoni

[...] Citește tot

poezie de Cătălin Al Doamnei
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cel mai frumos poem

dacă mai suntem și nu am plecat pe drumul fără de întoarcere
se întâmplă pentru că l-am visat pe eugene ionesco
în vis
începusem să-i dau dreptate
păsări de pradă planând de la foarte mari înălțimi
dând răspunsul cuvenit speciei
trecând vămile zilei de azi
răspunsul acesta nu are putere de lege
în vis
se deslușea felul în care voi scrie
cel mai frumos poem din lume
alcătuit după legea hiperboreilor
începutul va fi deja sfârșitul
petrecut la marginea râurilor
verile contemplându-le
curgerea leneșă dinspre izvoare
răsfirându-ți viața
de acolo
de la hiperborei
n-ar mai fi trebuit să ne mai întoarcem

[...] Citește tot

poezie de Cătălin Al Doamnei
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Best-sellerul celor o mie și una de stări

diminețile erau locvace
apoi ne vorbeam din ce în ce mai rar
chiar trecuse foarte multă vreme
de când cuvintele înghețaseră pe buze
începea primăvara și somnul devenise astral
cuvintele erau puține și rare
& eu mă pregăteam să scriu
și să-ți dedic o carte despre funcția telepatică a limbajului
mi se prezisese va fi negreșit cel mai bine vândut best-seller
cuvintele erau umbra dintre mine și tine
întinzându-se peste univers
mai înainte ca soarele să apună & trebuia
să facem să răsară iarași soarele
te trezeai în dimineți cețoase
aproape de aprilie bacovian&
eu întorceam lunile înapoi
ca și cum numai în ierni cu reni prin ierbi
s-ar desluși adevărata telepatie a pământului reavăn
mi se spunea
e prea mult să dau sens giratoriu anotimpurilor

[...] Citește tot

poezie de Cătălin Al Doamnei
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Aproape love story, dar foarte departe

știam cât de mult
însemni tu pentru mine
cât de bine știi
să calci cămăși
întinzându-le peste viața mea
revelație clandestină printre inculți
eu vorbindu-ți despre dușmanii lui karl popper
& tu să mă scaperi la vânătoarea de tigri
traversându-mi destinul
învățându-mă să-ți desfac sutienul
urcând în trecut precum în tandrul viitor fără dinți
nu- mi era frică un fel de silă ademenindu-mă politicos
precum bill clinton dansând la un concert triumfal lady gaga -n camerun
experiențele pe oameni vii atât de vii
bill obligând cia printre maimuțe
eu ființa ta albă
negrul pământ
nisip mișcător
alăptând pruncii neuciși
știind cum vor muri nemuritoarele

[...] Citește tot

poezie de Cătălin Al Doamnei
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Rosebud.poem autist

visasem să scriu un poem autist
trecutul trebuia desființat &nopțile bacoviene
copleșind teribilul suflet din adâncuri
nu mă lăsasem &nu voiai să rostesc cuvântul
enigma care înfășura lumea ori mai îndeaproape lumile
în care caiii sălbateci ai vidului îți hrănesc iluziile
pocnind din bici încerci să adormi reducând aproape la absurd
întâmplările fericite ori în care ai visat să fii fericit raza oaza beduină
imensitatea pustiului putând fi numărată fir de nisip după fir de nisip
acesta e viitorul prinț al vremelniciei rostește cuvântul și nu muri
sub mâini de nisip sufletul devine infinit djini îl conduc la trap
propunând o nouă mistică și desăvârșire însă nu rosti cuvântul
ultima clipă ultima strigare aidoma lui rosebud îți zic nu te pregăti
de moarte pe maluri de râu treci mai departe într-un poem ale cărui morfeme
transcend timpul & spațiul virtual dintre mine & oricine altcineva angajat
în mistica sublimului în desăvărșita singurătate a strigătului de om viu
răspunsul depășește fantezia și așază lucrurile faptele & întâmplările
nevoii de cifra doi abstracțiune a frumuseții pierdute & a inocenței
însă tu nu rosti cuvântul decât în tăcere singura ta armă devine epicul
ascuțit ca mii de săbii iluminând deșertul dintre tine și tine dintre sine

[...] Citește tot

poezie de Cătălin Al Doamnei
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Moscovium

încercasem să psihanalizez visul de astă-noapte
înțelesesem structura moscovium-lui& tata-și ieșise din minți
fotonii din cuvintele lui
mai
iluminau puțina viață
printre pământeni
în care
nu mai credeam
cum nu mai credeam nici în vorbele episcopului ignatie
a cărui predică de la maglavit
îl chema pe moș petrache lupu
în greaca paleologă
mă trezisem cu greu o zi plină
un text dumnezeiesc despre trump
cum a inventat el jobul la o cafea foarte amară
mâna dreaptă nerefuzată de nimeni
piatra asteroidului
privirea geloasă a femeii ne-
cartea lui jung despre un om palid
pe bicicleta electric africanii se dau pe huruiușca spre copou

[...] Citește tot

poezie de Cătălin Al Doamnei
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina din 3 > >>

Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.

Pentru a recomanda citatele din Cătălin Al Doamnei, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook