Lista completă, pagina 7
Prea mult!
Prea mult ați furat,
V-ați înfruptat din mine,
Ca niște corbi nebuni,
Flămânzi de albumine.
Lăsați poemul meu,
Voi corbi cu clonț de vultur,
Ajunge-un Prometeu,
Eu nu rănesc, nu tulbur!
Prea mult amatorism,
Prea trist și derizoriu,
Nu însemnați nimic,
Cloncani de promontoriu.
V-am tot îngăduit,
V-ați cocoțat pe mine,
Este deja prea mult,
Ridicoli fiecine!
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am fost poet
Am fost poet fără să știu
Și asta am aflat acum pe stradă,
Un paradox deloc hazliu,
Să fiu, fără să știu, cu normă-ntreagă.
Am fost poet și n-am știut,
Că n-au fost ursitori la a mea ușă,
Botezul la trei ani făcut,
C-un preot, o bunică și-o mătușă.
Am fost poet și n-ați știut,
Să-mi dați un brânci în poezia mare,
Sunteți părtași că nu ați vrut,
S-ajung ridicol prin hebdomadare!
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tăciune
Am să rămân fierbinte,
Până în ultima clipă,
Treizeci și șase de grade
Și jumatea care țipă.
Încăpățânat și orb,
Cum mă știi tu cel mai bine,
Fulgerând în stări extreme,
Opozant la fitecine.
Cu neîmpăcarea mea,
Am să ard tot focul vieții,
În furnalele de-adio,
Să topesc cobaltul gheții.
Și în spuză neștiut,
Ultimul abstract tăciune,
Așteptând păgân descântec,
Șoaptata ta cu al meu nume.
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eseu fără temă
Câțiva pantofi, vreo câteva sacouri
Și trei șireturi de adidași rupți,
Un papion de gală și tricouri,
Mai fac dovada anilor abrupți.
Un pumn de poezii și epigrame,
Eseuri fără rost și cititori,
Lansetele cu crapi de kilograme
Și-un manuscris cu vechi stpânitori.
Se-așterne praful și uitarea nopții,
Pe lumea mea de vise și iubire,
Iar viața nu mai e mare scofală,
Ci doar Golgota mea de răstignire.
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lansare finală
Iar a venit urgia pe pământ,
La ultima lansare hibernală,
Cu fastul sclipitor deznodământ,
Poemei într-o fază terminală.
Brusc inima s-a strâns în ghem arici,
Când ochii nu-ți zăream în adunare,
Absenței tale plesnetul de bici,
Erata ținând loc de consemnare.
Și toate-au fost în martie târziu,
Violoncelul desfidând terțete,
Lansarea unor versuri în pustiu,
Cu domni pedanți prin fulguiri cochete.
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pseudoretorică
Mereu eu mă întreb ce este viața,
Și mă împiedic brusc de un răspuns,
Ca un patinator ce taie gheața,
Pe un asfalt de aisberguri străpuns.
M-am îmbolnăvit de viață prea târziu,
M-am îmbolnăvit fără speranță,
Ca un canceros cu tenul străveziu,
De morbul dobândit fără chitanță.
Ce patimă să car o permanență,
Un sentiment zbătându-se în vid,
Aromă emanând evanescență,
Din strălucirea ochiului lucid.
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eminescu
Eminescu nu a murit.
El doar ne călăuzește
de la înălțimea transcedentală
a geniului absolut
în desăvârșirea epopeei naționale
fără de sfârșit
pentru ca prima limbă vorbită de oameni
cea mai frumoasă
să se ridice
în altarul sacru al iubirii de neam
la înălțimea dumnezeirii care a creat-o.
Eminescu nu a murit
numele lui este numele mirului sacru
din Liturghia Cuvântului românesc
este lumina Luceafărului călăuzitor.
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Arama de pe față
Arama de pe față e semn de goliciune
Și-i semn de sărăcie, de care-ades te sperii,
Un fard făcut să-nșele fireasca suspiciune,
Că drahma este falsă la margini de imperii.
Așa este și omul, precum moneda calpă,
Ascunde sub oglindă cocleala cu otrăvuri
Și-i prea târziu când afli, când te-a strivit sub talpă,
Duplicitarul zilei, expert în vicleșuguri.
Prefer un troc cinstit, valoare pe valoare,
Arama poleită e jalnică paloare.
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un fel de adio
Am să plec prematur, și-am să cad în uitare,
Singular și confuz, numai eu am să știu.
Am să-ncerc ca pe-un drog, enigmatica stare,
Printre morți încă treji, eu voi fi cel mai viu!
Printre idolii falși, în absurda ticsire,
Un sihastru boem, și atât de lucid,
Permanent incomod, permanent răzvrătire,
Îmi iau versul pistol, în tăcut suicid.
Eu voi fi permanent, ochiul minții de veghe,
De la triste ferestre, taina lumii mai vede.
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dezertor
Mă voi replia strategic,
Cu strategia de învins
Și voi hălădui amnezic,
Printre bătrâni cu părul nins.
O zi, un an, ce-a mai rămas,
Printre calendele lumești,
Din drama de stupid retras,
Din tabăra celor onești.
O hoinăreală magistrală,
Cu urme noi, pe urme vechi,
În marș fără o țintă clară
Și fără goarne în urechi.
Nu sunt nicicum vreun intimat,
În sălile de tribunale,
Sunt un strateg ce-a dezertat,
Din catastrofele globale
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Augustin Jianu, adresa este:
