Lista completă, pagina 8
Să mă mulțumesc cu știința de a accepta
Să mă mulțumesc cu știința de a accepta
toate câte se petrec
pe scara cuvintelor nerostite
toate aceste falduri curentul mișcărilor lor
seamănă totul cu o scenă uriașă a unui teatru
un fel de scenă în scenă în scenă
și pot trece de infinit tot repetând
eu fiind simpla plecăciune a actorilor
la final de piesă
jucată răsjucată până la saturație
acțiune în care acum
nu mă mai regăsesc pentru că
sufocarea își face apariția rapid
și fug în culise sub pașii actorilor
cortină în fața altei cortine care
și ea stă în fața altei cortine
și nu știu cum se face că în visul vieții
toate se ridică deodată
și cad mereu
pe rând
poezie de Anne Marie Bejliu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tot goală? Tot goală?
mă scuturam de ieri să intru în azi
mâine pasul se va rătăci va aluneca
pe gheața așteptărilor
muntele răbdării se transformă în nisip
acum oricând îmi sunt
nu mai știu dacă îmi ești
fila a noua pe nouă din trei
din trei în trei crucile cresc
cimitirul se umple cu vorbe
goale golite de substanța adevărului
mă întreb mereu dacă adevărul
nu devine goliciunea lor
a așteptărilor în care uneori
furia înghite totul
cineva infinit vine
sita are gradația cea mai fină
stăm cu gurile căscate dedesubt
pălăria săracului
flămândului de adevăr crește
[...] Citește tot
poezie de Anne Marie Bejliu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Coperta unei vieți returnate
râd în mine
ca o carcasă fără flori agățate de rostiri
plâng peste toate ramurile de măr adunate cu migală de moarte
înainte ca fila ultimă să aducă plinătatea bibliotecii din care
am căzut
ca o carte neterminată
e un glas profund pe care
îl aud în fiecare dimineață
când trezirea devine tot mai grea
e un strigăt înfundat în lumea asta pe care
îl simt în fiecare fibră a materiei frustrate pe care o exprim
hohotesc la margini de drum ca o zdreanță a unui pas neîmplinit
metaforă a prezentului umanului
(coperta unei vieți returnate
sufocă umbra
cineva sare în ajutor și cum orice carte se închide
[...] Citește tot
poezie de Anne Marie Bejliu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Neprelucrat(ă)
ninge ninge și ninge cu plumb peste tot ramul de orbi
mirul nu mai atinge culorile
trei sunt din care se nasc toate
cineva spunea că ordinea corectă ar fi alta
îi dau dreptate pentru că
de la credință pornește totul
apoi se rătăcește fiecare literă
se ajunge la un ă prelungit până în oase
așa, ca gerul, lacrima sau
ploaia înghețată prin metaforele prezentului
ca o ură aninată din greșeală în brad
pentru că orbul o confundă mereu cu un con
oare ce are ura cu înțelepciunea?
pinul râde și mai lasă un strop de esență în cameră
își scutură toate conurile umbrite de un azi în care
ca un ganglion înfumurat mă umflu o clipă și mă culc la loc
neprelucrat(ă)
poezie de Anne Marie Bejliu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Hapciu!
se culcă omul atent să nu calce tâmplele timpului
din toate gesturile el, timpul,
fură secundele și le înmulțește
scoate din buzunarele zdrențuite ale versului un poem
îl așterne pe o filă a septembrie
îl întinde ca pe frunza de varză
înainte să o așezi pe maleola chinuită de mișcări
apoi, din toate acestea
îți coase haina unei noi vârste
râzi la cer, la răsărit, la propriile tâmple
argintii acum
strănuți zdravăn și pornești
curajos
spre alte dimineți
toamna uneori iartă genunchii
îți lasă o bicicletă pe margine de drum
în dar
rotești prezentului secundele
[...] Citește tot
poezie de Anne Marie Bejliu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să nu intri în alt om, Anna!
mâna ei așterne pe masă ierbare
frunzarele pline
cărțile de medicină groase ale mamei
sunt pline de frunze
plante și gânduri răsfirate
printre literele care descriu afecțiuni
câte încap într-un om, mamă?
multe, Anna, multe încap
și sunt rafturi întregi de puncte iubitoare
puncte fierbinți
puncte dureroase
amintiri prezent...
să nu intri în alt om, Anna!
amețești te rătăcești
printre mormane de gesturi neîmplinite
te deformează puțin sau mai mult
[...] Citește tot
poezie de Anne Marie Bejliu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
când te-ai născut era soare
când ai venit acasă
a nins
când ai plecat
înserarea își întindea brațele
să mă spânzure pe eșafodul singurătății
atât să rămână din povestea ta, copile?
atât mi-a rămas din galopul nebun al inimii tale
din bucuria bătătilor tale în porțile uterului?
atât mi-a rămas să aștept
din toată acea nebunie a fericirii de a fi mamă?
absurd îmi pare totul acum și totuși
merg mai departe către niciunde
zâmbind amintirilor
când nu mai ești
nimicul își întinde
[...] Citește tot
poezie de Anne Marie Bejliu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
îmi caut "unicitatea"
prin vocabularul falșilor profeți
multe litere
multe minciuni strălucitoare
ecouri voalate de sensuri încovoiate
un mare nimic
și punga prea goală a împlinirii
lumină este
și-n umbrele de pe ziduri văd timpul
cocoțat pe ceafa mea
pe asfalt numai umbre -
portrete strâmbe ale aceluiași chip încercuiesc clipele
rămân gesturi neterminate care descriu același drum:
multe curbe
multe spirale
[...] Citește tot
poezie de Anne Marie Bejliu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
într-un templu
romboidal
colțurile de emoții se întâlnesc cu marea
mozolesc seninul cu griuri apoi
izbucnesc tâmple de tăceri
într-o roată a încercărilor pe care
omul
le transcende sau nu
după cum gândul voința credința sa
accesată sau nu
îi sporesc frica de a nu fi
și mai puternic
de a fi
om
rombul se strânge încet într-un cerc
arcuirile se întind
ca niște săgeți
până când pătratul se așterne mândru
sub mâna desenatorului orb
[...] Citește tot
poezie de Anne Marie Bejliu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vipera calmă a clipei
în tăcerea asta ca o viperă calmă
mă pornesc a scrie
la început de an totul pare de neatins
curajul încropește povești
și ei
stau cuminți sub covoarele de iarbă veștedă
numărăm cuvintele lor
ultimele cuvinte în tăcerea asta
ca o viperă calmă
înainte de otravă uneltele tainelor
ni se zvârcolesc în mâini
apoi
se deschid porțile unui alt timp
inexistent timp
[...] Citește tot
poezie de Anne Marie Bejliu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Anne Marie Bejliu, adresa este: