Andrei Rafael

Adormit-au zeii

Adormit-au zeii-n ceruri
Şi niciunul nu mai poartă
Grijă pentru omenirea
Ce trăieşte mai mult moartă.

Şi-au luat cu toţii faţa,
Cred, scârbiţi de-a' noastre fapte,
De la cela ce se crede
Singur, nevăzut în noapte.

Astăzi ştiu sigur că Zeus,
Budha şi cu Afrodita,
Mohamed şi chiar Hunab Ku,
Zalmoxis şi cu Damkita,

Moise, Allah şi Mesia
Au lăsat cu toţii garda.
Nepăzită, neînfrânată,
S-a rupt prea devreme zgarda.

[...] Citeşte tot

poezie de Andrei Rafael
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Femeia

Şi uneori mă-întreb de ce nu-ţi scriu,
Că ştiu a scrie-n orişicare clipă
Ori despre lume, ori despre pustiu
Şi orice gând în mintea-mi se-nfiripă.

M-am întrebat ce eşti şi ce-i cu mine,
Ce ai zidit şi ce-am dărâmat eu,
Ce n-ai făcut şi ce tu faci prea bine
Ca eu să stric şi tu refaci mereu.

Când m-am uitat în urma mea, pe tine
Nu te-am văzut că-n faţă tu erai.
Cu faptele-mi stângace, tu în bine
Drumul din faţă drept mi-l construiai.

Şi tot nu ştiu de ce cu-nviorare
Azi nu mai scriu şi nici un semn nu dau,
Dar ştiu prea bine că o îmbrăţişare
De suflete un tu şi-un eu tânjeau.

[...] Citeşte tot

poezie de Andrei Rafael
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Adio

Adio tu, adio soare,
Adio, dulce îmbrăţişare,
Adio dorul meu cel sfânt,
Adio, crudule Pământ,
Adio, suflet necurmat,
Adio, plâns nemângâiat ;
Adio, viaţă cum te ştiu,
Adio, suflul cel mai viu,

Astăzi te las, nefericit,
Rămân să stau unde-am venit
Ca să răspund la ce-ai cerut
Când n-ai ştiut ce ai avut
Şi ai întors ce-i cuvenit
Să-ţi stea în suflet, fericit,
Doar pentru că în calea ta
Aşteptai flori spre Golgota.

Adio, sărutare grea,
Adio, alinarea mea,

[...] Citeşte tot

poezie de Andrei Rafael
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mi-e foame de iubire

Mi-e foame de iubire, nu foame de regret,
Mi-e dor de regăsire, nu plâns după păret';
Tânjesc după discuţii de ordinul de mii
Gânduri şi persecuţii, ore, minute... Vii?

Poftesc la nemurire, doresc să mă întorn,
Aş vrea o amintire, din nou să cânt din corn.
Aspir la dăruire să pot oferi tot,
Vreau să dau din iubire şi de iubit să pot.

poezie de Andrei Rafael
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Baladă

Munceşti din greu
Sporeşti mereu,
Eşti ca un zeu,
Odorul meu...
Să te opreşti
Să urmăreşti
Mereu să creşti,
Să te-ntăreşti
Pe toţi s-ajuţi,
Răul să-l uiţi,
S-ai paşi făcuţi
Spre cei căzuţi
Câte ai fire,
Câtă privire
Şi omenire,
S-ai şi iubire.

Aşa-ţi doresc eu ţie
Odor cu bucurie
În noaptea ce-a' să vie

[...] Citeşte tot

poezie de Andrei Rafael
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Şi mii

Şi mii de versuri noi eu aş putea pe oră
Şi mi-i că mai apoi nimenea nu mi-e soră.

Şi mii de mulţumiri eu aş putea a-ţi scrie
Şi mi-i că din priviri nu te-aş putea descrie.

Şi mii de împliniri eu ţi-aş putea aduce
Şi mi-i că mai apoi un altul te seduce.

Şi mii de planuri eu cu tine-aş putea face
Şi mi-i că prea uşor ai renunţa la pace.

poezie de Andrei Rafael
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cel mai norocos dintre pământeni

Azi simt că dacă pierd, câştig
Nemăsurat mai multe
Încet, încet, treptat instig
Inima să-mi asculte.

Chiar de ar fi ca eu să pierd,
Aş câştiga pesemne
Tot cu ce-n vreme mă dezmierd
Şi lasă-adânci însemne.

Dar şi dacă castig, ce fac?
Am pierdere mai gravă,
Nu pot recupera în veac
Iar, starea-mi de ispravă.

Câştig, dar pierd mai mult decât
Mi-aş putea eu permite,
În tine e tot ce ascult
Cu inimă şi minte.

poezie de Andrei Rafael
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Învăţătură

Am învăţat târziu în viaţă că tot ce simt eu simt pe bune
Şi m-am trezit că dau degeaba tot ce aveam mai bun pe lume.
Am înţeles târziu că-n toate e-un sentiment care se pierde
Dacă nu preţuiesc de-a-ntregul mai ales tot ce nu se vede.
Târziu am înţeles că nu am decât o singură-ncercare
Pe care dac-o dau în bară, rămân uitat în depărtare.
Am renunţat atât de simplu la ce simţeam că mă atrage
Şi m-am lăsat purtat de valuri de orice fleac ce mă distrage.

poezie de Andrei Rafael
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De-ar fi să o iau de la capăt

De-ar fi să o iau de la capăt
Să-ndrept tot ce-a fost, mai ales
La grelele mări de păcate
Nu m-aş mai deda aşa des.

Aş alege aproape de stele,
De lună, de soare, Hristos
Să merg să mă sprijine-n braţe
Mi-ar fi mult mai mult de folos.

De-ar fi să o iau de la capăt
Să-ndrept fiecare minut,
Nu clipa, nu ora nici anul,
Ci viaţa-aş schimba să ascult.

De-ar fi să o iau de la capăt
Ştiind ce e rău şi ce nu,
Nu aş repeta măcar una
Din câte-am ieşit vinovatu'.

poezie de Andrei Rafael
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aşa de dor

Nu ştiu de-i încă noapte
Sau ziuă e la tine,
Dar ştiu c-a' tale şoapte
Mă-ncântă în surdine.

Aştept o vorbă, chiar şi
O şoaptă simt c-ajunge,
Un suflu numai de-ar fi
Tot sufletu-mi străpunge.

Mi-e-aşa de dor de lucruri
Pe care nu le am
Şi-mi dau seama c-odată
Nu ştiam că le-aveam.

Mi-e dor de lucruri care
Nu-mi vor veni în veac,
De lucruri ce mi-s scrise
Şi îmi păreau un fleac.

[...] Citeşte tot

poezie de Andrei Rafael
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!