Index și topuri | Albume cu personalități | Albume cu vedete | Comentarii recente | Citate la întâmplare | Adaugă citat

Andrei Adrian Călimărea

Lista completă

Viața e frumoasă

Se arată dimineața într-un cioc de vrăbiuță
ce mă trezește cu al lui viu grai

... nu le zăresc,
copacul încărcat de petale ruginii le ascund

... sunt multe în cor cântând la slujba de duminică
odată cu clopotele cele mari

deși lumea e tristă
viața e frumoasă.

poezie de Andrei Adrian Călimărea
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Aștept o clipă

Aștept o clipă dar să vă spun și care?
aștept o clipă când soare va răsare
și chipul se va stinge în putreda sămânță
de acuma fir de iarbă

Iarba încet va crește și chipul se va stinge
iarba încet va creste și mă îmbracă în oase verzi
ce le doresc îmbrățisări pe veci
cu aer de morminte...

poezie de Andrei Adrian Călimărea
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

E vremea, mamă, ca să bat din aripi

E vremea, mamă, ca să bat din aripi
ce-au izvorât încet, din suferință
să-ascult de acuma vântul care îmi este tată,
să umblu fără urme în marele văzduh.

De acuma știu că orișice-adiere
oricât de mică, ca un bătut de aripi
poate stârni furtuna în inimi neștiute
ce viață va renaște în suflete pierdute.

E vremea, mamă, să las pământului o umbră
ce-acoperă petalele uscate în arșița tristeții
să urc la cer urciorul secat de neiubire
și să-l cobor cu grijă umplut cu duh de viață.

poezie de Andrei Adrian Călimărea
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Avem nevoie de timp

Avem nevoie de timp pentru a crește și a descoperi că suntem tot mai mici,
avem nevoie de iubire pentru a înțelege că a dărui este mai înainte de a primi - o lege nescrisă,
avem nevoie de lumină pentru a ști unde să fugim din calea coșmarului întunericului din noi,
avem nevoie unii de alții pentru a realiza cât de neciopliți suntem cu toții,
da, cu toții
avem nevoie de Dumnezeu Creatorul cerurilor și al pământului pentru a ne lăsa ciopliți în chip de sfinți de mâinile nevăzute ale Marelui Sculptor.

Deși puțini înțelegem
și mai puțini acceptăm mustrarea cioplitorului
dar cei care rămânem până la capăt
vom vedea
în micimea noastră
că am fost mereu iubiți,
înconjurați numai de lumină.

Avem nevoie de timp pentru a transcende clipa
într-o eternitate.

poezie de Andrei Adrian Călimărea
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Iarăși

Genele risipite în vise uitate se deschid spre albul vieții

Aici este adevărata viață
aici ursoaica își apără puii abia ieșiti de la iernat
aici cerboaica sărută pământul cu plecăciuni nesfârșite
iar acesta îi răspunde cu seva lui verde hrănitoare
aici vulturul deschide harta lumii sub aripile sale
căutând să o cuprindă sub ochiul și mintea lui cea ageră

Aici si acum
cea mai firavă și neajutorată "ființă",
ghiocelul
este lăsat de spuma iernii să își recite timid poezia de primăvară

Aici și acum,
iarăși,
am renăscut cu toții de sub aripile încremenite ale nopții
unii mai albi, alții mai plini de compasiune ca altădată

Viața este un joc lăsat de Sus la picioarele noastre,

[...] Citește tot

poezie de Andrei Adrian Călimărea
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

În ochii tăi, pădure

Când am fost trist mi-ai înveselit inima cu tril de ciocârlii

când am fost batjocorit ai scos fiarele pădurii înaintea lor
și m-ai salvat

când îmi era amar în suflet mi-ai deschis cărarea spre izvorul uitării și al iertării

când îmi era dor de o îmbrățișare ai lăsat lucrările tale și mi-ai înconjurat delicat trupul cu liane de carne acoperite cu nuferi

când mi-a fost cald mi-ai acoperit bolta cu crengile tale înverzite și m-ai făcut să resimt oricând și oriunde răcoarea dimineții

când mi-a fost sete mi-ai dat lacrimile muntelui în izvoare

când erau buzele uscate de dor mi-ai trimis roua de pe petalele
aripilor tale pentru a le umezi

când, în miez de noapte, mă ocolea somnul mi-ai trimis sunet de greier și păsări și am adormit

când eram pe patul de boală ai cules cu ramurile tale cele lungi acele plante ascunse, vindecătoare

[...] Citește tot

poezie de Andrei Adrian Călimărea
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.

Pentru a recomanda citatele din Andrei Adrian Călimărea, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info
Direcționează
3,5%
către Asociația Culturală Citatepedia!

Citește detalii »

Fani pe Facebook

 
Poți promova cultura română în lume: Intră pe www.intercogito.ro și distribuie o cugetare românească într-o altă limbă!