Lista completă, pagina 4
Bunicilor
Primiți-mă înapoi în sat,
Am obosit prin lumea rece,
Chemați-mă din nou la sfat,
Căci e trecut de ora zece.
Și mă vegheați cu liturghii,
Chiar de-am întârziat o clipă,
Prin ochii toamnei aurii,
Veți desluși-a voastră fiică.
Mi-a foat atât de dor de voi,
Încât am irosit o viață,
Să-aud izvorul din zăvoi,
Cum șuieră spre dimineață.
Eu nu mai plec nicicând de-aici,
Căci lângă vatra voastră sacră,
Mi-oi obloji dureri adânci
Și-oi bea cea mai curată apă.
poezie de Alina Florica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Silabe în ecou
Pe obraz îmi curg jurăminte
Și mi-e dor de un gest nepătat,
Scrutează-mi aceleași cuvinte
Peste evul în care-am jucat.
Nu mai am chemările în ecou
Să-ți mai flutur silabe eterne
Și-aș mai vrea, iubite-erou
Să-mi îngădui suave poeme.
Mă apasă prea multe dureri
Și o mare de spasme s-aude
Peste lumea ciunțită de ieri,
Felinarul iubirii surâde.
Ia-mi mâna în palmele tale moi
Și iartă-mi paloarea învinsă,
Adu-mi în clepsidră înapoi
Fericirea, zeiță distinsă!
poezie de Alina Florica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
luna zgârâie geamul salonului
cu degete de lumină bolnavă,
timpul are alte nuanțe, aici,
parcă totul e împietrit, ca și cum
virusul ar fi atotstăpânitor,
îngeri cu combinezon alb
se strecoară pe lângă tine,
îți iau pulsul, temperatura,
îți verifică saturația,
încă respiri,
încă ești,
descoperi că ți-a mai rămas
viață de dus,
și-ți pare rău, când auzi că bătrânul
cu ochii blânzi,
pe care l-ai cunoscut ieri,
cu toată povestea lui,
a plecat pentru totdeauna...
poezie de Alina Florica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aștept...
Aștept să cadă firul ierbii
Sub stratul crâncen de omăt
Și-n sufletu-mi să pască cerbii
Durerii-n care mă desfăt.
Nu storc nimic dintr-o privire,
Ce nu mai poate lumina,
Acum, eu mă despoi de tine
Pentru prăpădul ce-o urma.
De la un timp, e doar tăcere
În asprul sorții legământ
Și-ți voi sorbi absurda vrere
Și dincolo de-al meu mormânt.
Să știi, atunci când fi-voi astru
Pe bolta care ne-a vegheat,
Că-n visul nostru strigă-un maslu
Dintr-un altar atrofiat.
poezie de Alina Florica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ploaie
Din picăturile de ploaie,
Gust nemurirea unui înger,
Se răscolesc tălpi de noroaie
Și te primesc, o, tainic, fulger!
Mi-s lumile sfârșite în eter,
M-au cotropit vagi curcubee,
Mi-e sete de un albastru cer
Să mă înfrupt din noi poeme.
Te simt stingher și-atât de obosit,
Cu aripile-ți de mătase,
Și-mi pare că o eră ne-am iubit
Și-acum se năruie sinapse.
Din ploaia sfântă te îngădui
Și te adorm în veșnicie,
Sărută-mi dorul-n care stărui
Și oferă-mi răsăritul mie!
poezie de Alina Florica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
A mai dispărut un poet,
În liniște, a trecut la cele veșnice,
Suntem înmărmuriți de durere,
Neputincioși,
Cerem divinității iertare,
Oare e suficient cât scrie fiecare,
Cât zbucium se rostogolește
Sub un soare, din ce în ce mai palid,
Nimeni nu știe ce detalii ascund anumite cuvinte,
Cât chin,
Cât suspin,
Cât venin,
Toate se înrădăcinează
În inimă,
Până când un înger alb
Te eliberează
Cu un zbor în neantul,
De unde nimeni nu
S-a mai întors...
[...] Citește tot
poezie de Alina Florica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poetul
Poetul, cea mai ciudată dintre creaturi,
Ființă racordată veșnic la extreme,
Cea mai sfidată stea, închisă-ntre armuri,
Trăiește-n univers un spectru de poeme.
Nu are liniște deajunsă în clondir
Și-l paște un fel de neputință ninsă,
El, simulacrul vinului și pâinii în potir,
Un june al gândului trucat de necredință.
Un corolar al teoremei Celui Preaînalt,
Un prinț blajin, cu sânge-albastru, metaforic,
El, sfidătorul unui circ, extrem de fad
Presară dragoste în tot, cam euforic...
poezie de Alina Florica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Recurs
Hai să facem un recurs,
În procesul conștiinței,
Să aducem timpul scurs,
În oglinda neputinței.
Vreau să văd într-adevăr
Cine a iubit mai tare,
Cine-a mințit, cu spor
Și-a trădat prin minutare.
Cine-a spus că vom trăi
Veșnica poveste suplă,
Când suspinele-au rodit,
În durere să irumpă.
Tu sau eu am irosit
Salba de mărgăritare,
Cine umbra și-a ciunțit
Într-o faptă-ngrozitoare.
[...] Citește tot
poezie de Alina Florica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Condiție...
cuprinde-mi gândurile în căușul
palmelor tale,
și-abia apoi ai să poți sorbi
din pocalul cu zile siclamen,
un strop de fericire,
ridică-mi tâmpla spre
orizontul
cerului purpuriu,
pentru că numai acolo
am să mă știu
iubită de tine,
adună-mi petalele toate
de visuri trădate
și culcă-mi încet, pe spate,
nemărginirea privirii tale iertate,
scoate apă din fântâna
faptelor clare
și ia-mi mâna firavă
în gândurile tale,
și-atunci și numai atunci,
[...] Citește tot
poezie de Alina Florica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *
acasă, oamenii tăcuți
au simplitatea înscrisă în gesturi mărunte,
palmele lor bătătorite vorbesc despre grijile peste care s-au culcat stelele aburinde,
mersul lor așezat pregătește creanga de brad
pentru lumea de apoi,
colindele frâng cerul din care se prelinge dorul de cei care s-au dus,
încă un an își pune pecetea peste frunțile lor
încrețite de curgerea timpului, înfiorător de năvalnic,
casele par mai mici, cu ochii mijiți către soarele palid,
iar fulgii firavi cern liniște pentru încă puțin...
poezie de Alina Florica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Alina Florica, adresa este:
