Index și topuri | Comentarii recente | Citate la întâmplare | Adaugă citat

Alexandra Budecan

Lista completă

Mărțișor

Să vină primăvara!...
Cu mărțișor, ghiocei.
Cu fir roșu al dragostei mele
Să mă leg de tine
Cu fir alb, în puritatea sufletului tău să cresc
Să mă împletești în pieptul tău.
În alb-roșu să trăim pe al primăverii anotimp.
Să-ți sărut chipul, mâinile strânse de ale mele
Buzele dulci sub pomii înfloriți.

poezie de Alexandra Budecan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Durerea sinelui

Recele tău sărut mă durea,
Mă transforma în stană de piatră,
În izvor otrăvit pentru orice făptură ce-l gusta.
Brațele tale iubitoare, nu mă mai colorau pe mine
Nu-mi mai șoptesc misterul nopților de vară.
Mă doare sunetul inimii mele, ce-mi fredonează minciuni cu noi.
Doar o fabulă creată, ca o vază spartă de ploi.

poezie de Alexandra Budecan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sărutul tău

În decolteul buzelor mele, se ascudea sărutul tău pasional.
Rupt de realitate... inundați de pasiuni nocturne.
Doream să-ți sfâșii pielea cu o dorință nebună!
Savuram răsfățul privirii tale, ce nu se oprea la un singur sărut...
Te doream mai mult... mai mult era un infinit de săruturi.
Trupurile noastre se potriveau perfect;
Celula cu celulă, ne-am contopit în universul divin!

poezie de Alexandra Budecan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Întuneric

Și aripi s-au frânt, bătute de crivățul rece
Apus... era totul apus!
Non sens, cu abateri și erori de sistem
Cănd totul părea drept
Labirintul mi-a năucit univerul.
Nu mai puteam să zbor... zboară tu pentru mine, am spus!
Eu, nu mai eram frumoasă!
Vulturul îmi furase sufletul în întuneric.
Era devorat de minciună, trădare...
Erai de neiertat!
Am spus... pleacă tu, vreau să mor în liniște.

poezie de Alexandra Budecan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Repaus

Și mă gândesc...
De ce nu ne vedem mai buni?
Și doar visez, că nu contează ce aduni!
Suntem așa cum ne-am născut de ieri
Mustrați de neajunsuri și dureri.
Și mă întreb...
De ce nu ne iubim mai mult?
Dăm lupte crunte, dobândind statut
Iluzii trecatoare în ani
Transformă suflete în bolnavi.
Și mă întreb, cine sunt eu?
O picătură în curcubeu
Uniți de-am izbuti în toate,
Conectați la libertate.

poezie de Alexandra Budecan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Așa simpli

Așa de simpli, așa de goi
Așa mă știu pe mine
Cununa apelor din ploi
O simt în piept la mine

Așa de aspru, așa de stins
Te văd din depărtare,
Căci timpul ne e de prisos
Și ancora dispare.

Așa de goi în văzul lor
Când inima ți-e casă
Te-aș strânge strâns
La pieptul meu,
Tu pasăre măiastră.

Așa de simplu parcă-mi ești
Tu odă a bucuriei
Suspină roua printre flori
Și sufletul din mine.

poezie de Alexandra Budecan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Tăcerea noastră mută

Trăiam sensuri comune, atât de comune încât ne desparte oceanul ambițiilor noastre oarbe;
Cu vise colosale, hrănite de sunetul vocii tale muribunde după un sarut orgasmic.
Priveam în golul ochiilor tăi verzi, și tu te pierdeai la văzul sânilor mei goi;
Atât de goi eram, încât nodurile din gât se loveau de vorbe ca de stânci.
Mă dureai crunt când tăceai... de ce tăceai?
Când vorbele dor, tăcerea a ucis ultimul sărut!

poezie de Alexandra Budecan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Te-am întâlnit

Sunt ceia ce sunt!
Sunt un grăunte în deșertul de oameni, slutiți de propriile nevoi.
Goi! Atat de goi, încât le pot vedea sufletul ofilit de setea anilor grei.
Permis de noi, de voi, de mine!
Azi mi-am promis, ba nu, de mâine!
Așa îmi zic mereu, eu nu mai plâng pentru nimeni.
Dar nimeni nu ești tu!
Tu mi-ești miracolul însângerat din ochii mei seci.
Plini de întuneric, plini de mine, m-am otrăvit în tristețe!
Norocul mi-a acordat o undiță beteagă, și te-am întâlnit!

poezie de Alexandra Budecan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

"Damn it!"

Și gândurile mele nu mai respiră de tine.
Mă frământ, îți caut dată de expirare în suflet..."damn it!", îmi zic iar.
Ești nelimitat, obșcen îmi apari în gânduri.
Îmi etalezi jocuri de cuvinte cu zâmbete și priviri năucitoare.
Mă zăpăcești cum tragi din țigare... hmm!
Parcă mă inspiri și expiri cu fiecare fum.
Damn it... încerc să mă adun!
Și simt cum mă țes mai adânc în parfumul tău.
Vreau să-mi aparții, minut cu minut.
Să-mi domini timpul, amorțită, de dulcele tău sărut.

poezie de Alexandra Budecan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Vis de seară

Am început să scriu poezie... dar poezia nu are efect fara vraja ta
Fără numele tău ascuns în ea.
Te desenez prin cuvinte joase, ca să te prind cu cele înalte.
E fără noimă, o descriere a iubirii fără iubire.
Țesută pe patul tău seară de seară... tu, mincinosule, îmi spui că nu-ți pasă!
Și-ți pasă, rău de tot, inima îți bate pe ritmul meu.
Al meu vei fi, și o să-mi vii precum pasărea seara la cuibul ei ce-l duce.
Mereu ocrotită de vremea rea sau zile obositoare.
Acolo te vei regăsi dragul meu, tu în bratele mele
Eu strânsă lângă sufletul tău, nemuritoare.

poezie de Alexandra Budecan
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.

Pentru a recomanda citatele din Alexandra Budecan, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook