Lista completă
Mi-e dor
Mi-e dor de genele ce acoperă ochi calzi și inocenți
mi-e dor de buzele ce vor să stea întredeschise pentru un viitor sărut
și încă unul,
mi-e dor de pielea ce asteapta un alint, un răsfăț de pe buricele degetelor
mi-e dor de sânii dornici să alăpteze cu dragoste o gură flămândă de copil
mi-e dor de coapsele ferme ca niște coloane ateniene
ce sprijină micile rotunjimi ale unor fese de adolescenta timidă
mi-e dor de pernuțele ce încep să definească șoldurile tot mai clar în ultima vreme
aducând aminte adolescentei visătoare de femeia matură
mi-e dor de urechile rămase uneori fără cercei
pierduți în explozia dragostei
mi-e dor de tine toată
neștiută
dar aflată petală cu petală de inima mea...
Cu trupul cald rămas întins pe spate
fără rușine
[...] Citește tot
poezie de Adrian Andrei Călimărea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vezi Ne poți propune o poezie de dragoste?
Mai dă-mi o lingură de sare
Mai dă-mi o lingură de sare
căci îmi este limba mult prea dulce
și somnul mult prea adânc.
Trezește-mă de tine
căci nu-mi e bine când îmi este mult prea bine,
permite-mi să alunec peste geana ta închisă
peste muntele respirărilor sacadate
peste gura întredeschisă,
să îmi iau zborul peste piramidele enigmatice
și lasă-mă astfel să fiu eu
căci numai atunci îți pot construi o arcă
pentru potopurile ce vor urma.
Departe de tine sunt
și totuși,
tu
locuiești mereu în arca mea.
poezie de Adrian Andrei Călimărea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Peste gânduri am trecut
Peste gânduri am trecut
Peste vise rotitoare
Când aici mi-ai apărut
Din cea noapte ca un soare
Nu știam să-ți spun pe nume
Nici să-ți întâlnesc privirea
Fără o roșeață anume
Ce îmi răscolea simțirea
Îmi erai atât de dragă
Ca un ochi de floare aleasă
Cu petale dulci de fragă,
Te vedeam a mea mireasă
Vino tu să-mi cânți iubirea
Să dansezi pe note albastre
Să mă-nveți ce-i nemurirea
Cea de dincolo de astre
[...] Citește tot
poezie de Adrian Andrei Călimărea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inside
De unde să încep o poveste care nu are început?
O poveste născută poate o dată cu prima suflare de viață în plămânii stângaci,
cu milioane de culori ninse pe retina fragedă,
cu laptele cald între buzele moi?
Atunci am înțeles, deși nu am putut concepe asta în cuvinte,
că sunt iubit.
Sau să încep povestea de la prima jucărie zburătoare numită de mine simplu "elicopter"
pe care o lansam de la etajul doi al blocului pentru ca apoi să cobor într-o suflare
să o pot regăsi intactă între mărăcinii de la marginea drumului?
În acele clipe de nebunie epuizantă am înțeles că sunt iubit.
Sau mai bine încep de la examenul acela de maturitate,
numit simplu de colegi: bac,
unde nu împlinisem vârsta majoratului dar mi se cerea să fiu matur?
și eu nu știam dacă pot să fac asta
dar îmi aduc aminte de prezența aceea din jurul meu, nevăzută,
dătătoare de o pace lăuntrică
care m-a făcut să fiu stăpân pe mine
și să înțeleg oare pentru a câta oară că nu sunt singur,
[...] Citește tot
poezie de Adrian Andrei Călimărea
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă știi un alt citat, îl poți adăuga.
Pentru a recomanda citatele din Adrian Andrei Călimărea, adresa este: